Colapsul comercial al Moldovei: Eșecul dezastruos de a deveni punct de tranzit pentru mărfurile ucrainene

Exporturile Moldovei au scăzut pentru al 5-lea trimestru consecutiv, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani în Trimestrul II, cu 859 milioane USD, o scădere de 30% comparativ cu maximul istoric din aceeași perioadă din 2022, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

În valoare anuală, exporturile au ajuns la 3,78 miliarde USD, în scădere cu 558 milioane USD față de începutul anului 2023.

Una dintre principalele cauze ale declinului este eșecul Moldovei de a deveni un centru de tranzit pentru mărfurile ucrainene. Deși în 2022 Moldova a beneficiat de creșterea semnificativă a fluxurilor comerciale cu Ucraina, țara a ratat acum această oportunitate crucială. Mărfurile ucrainene evită din ce în ce mai mult Moldova, și această schimbare a avut un impact semnificativ asupra exporturilor moldovenești.

Scăderea este cauzată de trei factori principali:

Lipsa rolului de centru de tranzit pentru Ucraina: Moldova a ratat oportunitatea de a deveni un punct de tranzit important pentru mărfurile ucrainene, care acum ocolesc țara.
Reducerea exporturilor de produse agricole: Scăderea recoltei din 2022 a afectat negativ exporturile agricole.
Economia slabă: Starea precară a industriei și dezvoltarea modestă a agriculturii afectează exporturile, reflectând criza economică în continuare.

Alți factori includ scăderea exporturilor de produse agricole și starea economică slabă. Ioniță subliniază că scăderea exporturilor reflectă problemele economice continue ale țării, oferind o imagine clară a crizei în care se află economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.