Colapsul comercial al Moldovei: Eșecul dezastruos de a deveni punct de tranzit pentru mărfurile ucrainene

20 Aug. 2024, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Aug. 2024, 10:56 // Actual //  bani.md

Exporturile Moldovei au scăzut pentru al 5-lea trimestru consecutiv, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 3 ani în Trimestrul II, cu 859 milioane USD, o scădere de 30% comparativ cu maximul istoric din aceeași perioadă din 2022, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

În valoare anuală, exporturile au ajuns la 3,78 miliarde USD, în scădere cu 558 milioane USD față de începutul anului 2023.

Una dintre principalele cauze ale declinului este eșecul Moldovei de a deveni un centru de tranzit pentru mărfurile ucrainene. Deși în 2022 Moldova a beneficiat de creșterea semnificativă a fluxurilor comerciale cu Ucraina, țara a ratat acum această oportunitate crucială. Mărfurile ucrainene evită din ce în ce mai mult Moldova, și această schimbare a avut un impact semnificativ asupra exporturilor moldovenești.

Scăderea este cauzată de trei factori principali:

  1. Lipsa rolului de centru de tranzit pentru Ucraina: Moldova a ratat oportunitatea de a deveni un punct de tranzit important pentru mărfurile ucrainene, care acum ocolesc țara.
  2. Reducerea exporturilor de produse agricole: Scăderea recoltei din 2022 a afectat negativ exporturile agricole.
  3. Economia slabă: Starea precară a industriei și dezvoltarea modestă a agriculturii afectează exporturile, reflectând criza economică în continuare.

Alți factori includ scăderea exporturilor de produse agricole și starea economică slabă. Ioniță subliniază că scăderea exporturilor reflectă problemele economice continue ale țării, oferind o imagine clară a crizei în care se află economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.