Importurile de fasole explodează în Moldova, depășind exporturile de peste 2,3 ori

O analiză a exportului și importului de fasole în și din Republica Moldova, bazată pe date statistice din ultimii 4,5 ani, de la începutul anului 2020, arată că în această perioadă au fost exportate 2.265,2 tone de fasole, cu o valoare totală de 49.907.953 lei. Exporturile au fost realizate către 14 țări, printre care liderul incontestabil este Sudanul de Sud, cu 41% din totalul exporturilor de fasole (921 tone), urmat de Belarus cu 19% și Macedonia de Nord cu 17%. Aceste trei țări reprezintă 77% din totalul exporturilor de fasole ale Moldovei, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Exporturile de fasole au fost efectuate anual către aceste țări, precum și către Germania, deși în cantități semnificativ mai mici (2,2%). Pe parcursul perioadei analizate, 21 de companii din Moldova au participat la exportul de fasole.

„În același timp, în aceeași perioadă, Moldova a importat 5.154 de tone de fasole, cu o valoare totală de 93.026.342 lei. Prețul mediu de import al fasolei a fost de 34.778 lei pe tonă. Tendințele arată o creștere anuală a importurilor, cu 90% din fasole importată provenind din Ucraina, Turcia și Kârgâzstan, Ucraina fiind responsabilă pentru 79% din totalul importurilor”, spune Rija.

Din cele 83 de companii străine care au importat fasole în Moldova, cinci companii au realizat 72% din volumul total de importuri. Printre acestea se numără GOLD EXIM LTD și AGROLIDER EUROPE UCRAINA. Pe plan local, 45 de companii moldovenești au importat fasole, iar patru dintre acestea au asigurat 80% din importuri, inclusiv VITALCOMUS SRL cu 52% din total.

Pe parcursul perioadei analizate, cantitatea importată a depășit exporturile de fasole din Moldova de 2,27 ori sau cu 127%, tendință observată anual. În 2023, importurile au depășit exporturile aproape de trei ori. În ceea ce privește valoarea totală în lei, importurile au depășit exporturile de 1,86 ori sau cu 86%. Prețul mediu de import a fost cu 23% mai mare decât prețul mediu de export, indicând necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine acest dezechilibru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fasole #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.