Directorul CNAM: Interesul moldovenilor pentru asigurările în medicină este în continuă creștere

22 Aug. 2024, 12:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Aug. 2024, 12:34 // Actual //  bani.md

Numărul persoanelor care achită prima de asigurare medicală în sumă fixă până la 31 martie s-a dublat în ultimii trei ani. Ion Dodon, directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, a declarat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV că această creștere denotă încrederea pe care o au cetățenii în sistemul de asigurări.

„În anul 2022 au fost aproximativ 60.000 de persoane care au achitat prima de asigurare în sumă fixă, iar în 2023 am avut peste 92.000 de oameni. Am crezut atunci că cifra este la limita de sus, dar anul acesta am ajuns la 150.000 de persoane și ne dăm seama că mai sunt încă mulți cetățeni care nu s-au asigurat. Sperăm să menținem acest număr și să îl creștem”, a menționat Ion Dodon.

Cu toate acestea, cea mai mare pondere la în formarea veniturilor CNAM o au salariații, potrivit funcționarului. Cei aproximativ 800.000 de salariați, care reprezintă o treime din numărul de persoane asigurate, contribuie la fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală cu mai mult de jumătate din suma acumulată. Celelalte două treimi din populație sunt asigurate de Guvern.

În primele șapte luni ale anului 2024 au fost înregistrate venituri totale de aproximativ 7,5 miliarde de lei. Suma reprezintă o creștere cu 787 milioane de lei sau cu 11%, comparativ cu perioada similară a anului 2023.

„Majorarea veniturilor se datorează atât creșterii numărului de persoane asigurate, dar și creșterii salariilor în diferite sectoare ale economiei naționale. Contribuțiile mai mari sunt de la cei care au venituri mai mari cum ar fi sectorul bancar, cei de asigurări și altele. Un salariat care lucrează pe o normă întreagă achită în medie o contribuție de aproximativ 14 mii de lei anual. Avem cetățeni care plătesc sume mai mari de bani”, a mai spus Ion Dodon.

Potrivit lui, creșterea veniturilor la fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală a dus la creșterea serviciilor medicale plătite de CNAM. În perioada ianuarie-iulie au fost efectuate cheltuieli în valoare totală de peste opt miliarde de lei, cu aproape un miliard mai mult față de perioada similară a anului 2023. Această majorare se datorează extinderii listei, dar și a numărului de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale compensate.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!