Bugetul de stat în creștere, dar deficitul uriaș de 7 miliarde de lei pune presiune pe finanțele publice

În primele șapte luni ale anului 2024, veniturile totale la bugetul de stat al Republicii Moldova au ajuns la aproximativ 37,7 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când veniturile au fost de 34,21 miliarde lei, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor.

Din totalul veniturilor obținute în perioada ianuarie-iulie 2024, 37,3 miliarde de lei au provenit din veniturile generale și colectate, în timp ce 0,38 miliarde de lei au fost obținute din proiecte finanțate din surse externe. Cele mai mari contribuții la buget au venit din partea Serviciului Vamal, care a generat 21,1 miliarde de lei, reprezentând 56% din totalul veniturilor, cu o creștere de 10,3% față de anul trecut.

Serviciul Fiscal de Stat a încasat 16,6 miliarde de lei, adică 44% din totalul veniturilor, înregistrând o creștere de 6,6% comparativ cu 2023. Alte venituri au însumat 2,2 miliarde de lei, cu 13,3% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, rambursările de TVA și accize au scăzut cu 7,3%, totalizând 2,6 miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile, bugetul de stat a cheltuit 44,8 miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie 2024, marcând o creștere modestă de 1,8% față de anul precedent. Aceasta a condus la un deficit bugetar de 7,1 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie, deficit finanțat din surse interne cu 9,3 miliarde de lei, din surse externe cu 1,7 miliarde de lei și din modificarea soldului de casă cu 3,9 miliarde de lei.

La 31 iulie, soldul conturilor bugetului de stat era de 7,32 miliarde de lei, din care 0,94 miliarde de lei proveneau din proiectele finanțate din surse externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #cheltuieli #incasari #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape fiecare al treilea copil din Republica Moldova trăiește în sărăcie absolută, iar în unele regiuni situația este mult mai gravă, cu peste jumătate dintre copii afectați de lipsuri materiale. Deși autoritățile pregătesc un program național de protecție a drepturilor copilului în valoare de aproximativ 1,88 miliarde de lei, pentru 676 de milioane de lei nu au fost identificate surse de finanțare. Datele se regăsesc în nota de fundamentare a Programului național pentru protecția drepturilor copilului pentru anii 2027–2030, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și supus consultărilor publice.

Potrivit documentului, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a coborât de la 33,6% în 2024, când aproximativ 166 de mii de copii se confruntau cu acest fenomen, la 31,4% în 2025. În pofida îmbunătățirii, sărăcia continuă să afecteze o parte considerabilă a populației tinere, iar diferențele dintre localitățile urbane și cele rurale rămân majore.

Datele pentru anul 2024 arată că aproximativ 84.500 de copii trăiau în sărăcie extremă, în timp ce sărăcia multidimensională, care include lipsurile legate de educație, sănătate și condițiile de trai, afecta 37,5% dintre copii. În mediul rural, acest indicator ajungea la 58,4%, comparativ cu numai 13,2% în orașe.

Cele mai alarmante cifre sunt înregistrate în sudul țării, unde 54% dintre copii trăiau în sărăcie absolută. Situația este dificilă și în familiile numeroase, în care rata sărăciei ajungea la aproximativ 53% în gospodăriile cu trei sau mai mulți copii.

Problemele nu se limitează la venituri. Accesul la educație rămâne inegal, în special în localitățile rurale. În 2024, rata brută de cuprindere în învățământul antepreșcolar era de numai 37,2%. În instituțiile de educație timpurie din orașe reveneau 91 de copii la 100 de locuri disponibile, în timp ce în sate indicatorul era de doar 59 de copii. Totodată, numai 39,4% dintre copiii romi cu vârsta sub șase ani, din localitățile dens populate de romi, frecventau instituțiile de educație timpurie.

O situație îngrijorătoare este constatată și în sistemul medical. Rata mortalității infantile a crescut de la 8,7 decese la o mie de născuți vii în 2020 la 11,8 în 2024. În același timp, acoperirea vaccinală se situa sub pragul de 95% pentru toate vaccinurile, cu excepția celui împotriva tuberculozei. Aproximativ 24 de mii de copii cu vârsta sub cinci ani nu erau vaccinați, iar la nivelul întregii țări activau doar patru medici psihiatri pentru copii.

Documentul atrage atenția și asupra violenței. Aproximativ doi din cinci copii au fost supuși unei forme de violență, iar 57% dintre cei cu vârste între 10 și 17 ani au avut cel puțin o experiență neplăcută în mediul online.

La sfârșitul anului 2024, în evidența autorităților se aflau 7.928 de copii în situație de risc, dintre care 80% proveneau din mediul rural. Deși numărul copiilor plasați în instituții rezidențiale a scăzut de la 896 în 2020 la 547 în 2024, în aceste instituții se mai aflau 74 de copii cu vârsta sub trei ani și 75 de copii cu dizabilități.

Programul național pentru anii 2027–2030, care se află în consultări publice în perioada 29 octombrie – 6 noiembrie 2026, urmărește îmbunătățirea accesului copiilor la educație, sănătate și protecție socială, precum și prevenirea violenței și a separării acestora de familie. Documentul este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană.