Criză severă la CFM! Sunt reduse zilele lucrătoare pentru a face față datoriilor

Calea Ferată a Moldovei (CFM) va reduce numărul zilelor lucrătoare de la 5 la 4 începând cu luna septembrie, din cauza scăderii semnificative a transporturilor de marfă și pasageri, potrivit declrației, pentru BANI.MD, lui Serghei Tomșa, directorul interimar al CFM.

„În contextul scăderii transporturilor și al resurselor insuficiente pentru achitarea salariilor și acoperirea cheltuielilor de exploatare, nu avem altă soluție decât să reducem zilele lucrătoare”, a declarat Tomșa. El a subliniat că măsura este necesară pentru a preveni acumularea de datorii suplimentare față de angajați, buget și agenții economici care furnizează servicii CFM.

Tomșa a mai precizat că reducerea zilelor lucrătoare este valabilă doar pentru luna septembrie și că aceasta va contribui la micșorarea restanțelor salariale. În prezent, CFM se confruntă cu restanțe salariale de aproximativ 150 milioane de lei, iar situația financiară a întreprinderii este gravă.

„În funcție de banii pe care îi încasăm, facem achitările. Acum suntem în proces de achitare a salariilor pentru luna aprilie, iar opt filiale au primit deja salariile”, a adăugat Tomșa.

Datele statistice recente indică o scădere de 21,4% în transportul de mărfuri și o scădere dramatică de 35,8% în parcursul mărfurilor în primele șase luni ale anului 2024. Problemele financiare ale CFM sunt accentuate de acumularea datoriilor salariale, deși în mai 2022, fostul director Oleg Tofilat a anunțat achitarea integrală a restanțelor salariale și majorări salariale semnificative datorită îmbunătățirii încasărilor, potrivit newstream.md.

Serghei Tomșa, care a preluat interimatul funcției de șef al CFM în februarie 2024, va implementa măsuri temporare pentru a gestiona criza financiară actuală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.