Măsuri de austeritate peste Prut: Se opresc toate angajările, iar banii necheltuiți din fonduri UE sunt luați de guvern

Ministerul Finanțelor de la București a publicat un proiect de ordonanță de urgență care prevede o serie de măsuri de austeritate în domeniul bugetar, având ca scop principal reducerea deficitului bugetar în creștere și răspunsul la nemulțumirile din sectorul privat.

Printre măsurile propuse se numără stoparea completă a angajărilor în administrația publică până la finalul anului 2024, colectarea la bugetul de stat a sumelor necheltuite din bugetele locale și ale altor instituții publice, precum și suspendarea plăților pentru retrocedarea imobilelor confiscate în perioada comunistă. De asemenea, se propune stoparea oricăror cheltuieli pentru traininguri, consultanță și mobilier, limitarea sporurilor pentru funcționarii care gestionează fonduri europene și restricționarea utilizării excedentului bugetar de către primării.

În plus, proiectul prevede eșalonarea plății diferențelor salariale restante pentru magistrați în perioada 2025-2029, limitarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii la nivelul mediei din primele opt luni ale anului 2024, și interzicerea achizițiilor de mașini, mobilier și alte bunuri neesențiale.

Aceste măsuri, care urmează să fie discutate în ședințele viitoare ale guvernului, vin într-un context de presiune crescută asupra finanțelor publice și a unei creșteri accelerate a deficitului bugetar, fiind menite să asigure o mai bună gestionare a resurselor și să reducă impactul asupra sectorului privat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austeritate #minister #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.