„E bun, drumul este bun, clar, mergem înainte, cum să dăm înapoi? Racii merg înapoi, noi trebuie să mergem înainte. Dacă noi nu vom vota ca să mergem pe calea europeană, sărăcia mai mare va fi. Numai spre Europa, alt drum nu văd”, sau „Acolo vreau. Legea e lege”. Sunt opiniile locuitorilor din Edineț, întrebați ce cred despre UE şi integrarea europeană a Republicii Moldova.
Moldovenii își pun speranța că după aderarea la UE, în Moldova vor fi mai multe locuri de muncă, salariile nu vor mai fi atât de mici, iar diaspora va reveni acasă.
„Dacă cetățenii vor avea de câștigat, atunci da, dar dacă lucrurile vor rămâne pe loc, atunci nu văd cum vom avansa”, a adăugat o tânără.
Vox-ul, realizat în orașul Edineț, face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care mergem în orașele din țară și discutăm cu cetățenii despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.
Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.
„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.
Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.
„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.
Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.
De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.
Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:
„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”
Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni:
„Oamenii preferă să trăiască în propriul lor balon informațional și refuză realitatea, ceea ce îngreunează lupta împotriva dezinformării.”
