OPEC avertizează: Cererea globală de petrol, în cădere liberă pentru 2024 şi 2025

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a înrăutăţit estimarea privind creşterea cererii globale de petrol în 2024 şi în 2025, reflectând datele primite până acum în acest an, transmite Reuters.

Este a doua revizuire în scădere a estimărilor OPEC, ceea ce arată dificultăţile cu care se confruntă OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) în echilibrarea pieţei. Săptămâna trecută, oficialii OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) au decis să amâne majorarea producţiei, după ce cotaţia ţiţeiului a atins cel mai redus nivel din 2024.

În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024 (faţă de un nivel de 2,11 previzionat luna trecută) şi cu 1,74 milioane bpd în 2025 (de la 1,78 milioane bpd în august).

De asemenea, OPEC a înrăutăţit estimările privind majorarea cererii din China, a doua economie mondială, la 650.000 bpd în 2024 (faţă de un nivel de 700,000 bpd previzionat în august). Dificultăţile economice şi trecerea la combustibili mai curaţi afectează consumul în China, a apreciat OPEC.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului se tranzacţiona sub 71 dolari, cel mai scăzut nivel din martie 2023, după publicarea raportului.

În acest an cererea de petrol ar urma să fie peste media istorică de 1,4 milioane de barili pe zi înregistrată în 2019, înaintea pandemiei, care a dus la scăderea utilizării de combustibili. OPEC se aşteaptă în 2024 la o creştere a economiei mondiale de 3% şi în 2025 la un avans de 2,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația Căilor Ferate din Moldova (CFM) a anunțat majorarea prețului biletelor pe ruta Chișinău–Ungheni, decizia fiind justificată de dificultățile financiare grave ale instituției. CFM se confruntă cu datorii de peste 160 de milioane de lei și întârzieri în plata salariilor angajaților.

Deși trenul de pe această rută are frecvente defecțiuni și oferă condiții de călătorie precare, el rămâne esențial pentru aproximativ 300 de pasageri zilnici. Majoritatea acestora sunt lucrători din domeniul feroviar sau persoane cu venituri reduse, pentru care trenul reprezenta până acum o opțiune accesibilă de transport, scrie TVR Moldova.

Trenul Chișinău–Ungheni este ultimul tren local care mai funcționează în Republica Moldova, după ce rutele Bălți-Rogojeni și Chișinău-Tighina au fost suspendate. Majorarea tarifelor ar putea pune și mai multă presiune pe pasageri, într-un context economic dificil.

Autoritățile feroviare nu au specificat dacă vor fi luate măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de transport, în ciuda creșterii tarifelor. Situația reflectă criza profundă în care se află CFM, o instituție vitală pentru mobilitatea cetățenilor, dar afectată de ani de probleme financiare și administrative.