Miliardarii ruși Friedman și Timchenko pierd procesul împotriva sancțiunilor impuse de UE

Miliardarii ruși Mihail Friedman și Ghenadi Timchenko au pierdut în instanță procesul împotriva sancțiunilor Uniunii Europene, conform unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg, scrie Reuters.

Friedman și Timchenko, plasați pe locurile 10 și 6 în clasamentul celor mai bogați ruși conform Forbes pentru anul 2024, cu averi de 13,1 miliarde dolari și respectiv 23,4 miliarde dolari, au contestat cerința Consiliului UE de a-și declara resursele economice în țările UE, în cadrul sancțiunilor impuse ca urmare a „operațiunii speciale” militare ruse în Ucraina. Curtea a respins argumentele lor, subliniind că „nevoia de a combate mecanismele juridice și financiare care facilitează ocolirea măsurilor restrictive justifică aceste cerințe.”

Pe lângă Friedman și Timchenko, soția lui Timchenko, Elena, și partenerii lui Friedman, Petr Aven și German Khan, au contestat decizia Consiliului UE, afirmând că acesta a depășit competențele sale prin impunerea cerințelor de declarare a activelor. Totuși, Curtea a considerat că Consiliul UE nu a depășit competențele sale și că nu a intervenit în competențele statelor membre ale UE, care își păstrează dreptul de a stabili natura și responsabilitatea pentru încălcarea sancțiunilor.

Friedman și Aven au fost supuși sancțiunilor personale ale UE în februarie 2022, iar motivele incluzerii lor în lista de sancțiuni au fost legate de legăturile lor cu administrația lui Vladimir Putin și influența lor politică. În mai 2022, aceștia au contestat sancțiunile la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Pe 10 aprilie 2024, Curtea a anulat sancțiunile personale impuse lui Friedman și Aven, dar aceștia sunt încă sub sancțiuni, deoarece au fost incluși în lista actualizată a sancțiunilor în martie 2023.

În august, autoritățile UE au respins cererea lui Friedman de a ridica toate sancțiunile restante, fără a oferi explicații suplimentare. Timchenko, care a contestat sancțiunile în iunie 2022 și a cerut și despăgubiri de 1 milion de euro pentru prejudiciul suferit, a văzut cererea sa respinsă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în septembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #proces #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.