Republica Moldova se împrumută cu 300 de milioane de euro. Pe ce se duc banii

17 Sept. 2024, 17:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Sept. 2024, 17:17 // Actual //  bani.md

Republica Moldova a obținut un sprijin semnificativ în cadrul Platformei de Parteneriat pentru accelerarea modernizării țării, stimularea creșterii economice durabile, îmbunătățirea condițiilor de trai și adaptarea la schimbările climatice. În cadrul reuniunii de la Chișinău, au fost semnat, astăzi, noi acorduri de finanțare care vor sprijini investițiile în infrastructură și tranziția la economia verde și durabilă în beneficiul cetățenilor.

Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că implementarea acestor acorduri va avea un impact direct și pozitiv asupra nivelului de trai al oamenilor din Republica Moldova: „Scopul nostru este să îmbunătățim condițiile de viață ale cetățenilor. Suntem recunoscători prietenilor noștri  pentru sprijinul acordat, care este esențial în realizarea acestor obiective”.

Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Canadei au semnat un acord de împrumut în condiții preferențiale în valoare de 120 de milioane de dolari canadieni (circa 79 milioane de euro). Finanțarea va sprijini familiile vulnerabile, integrarea refugiaților ucraineni, va promova creșterea economică durabilă și va contribui la tranziția către o energie verde.

Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii au convenit asupra unui amendament în valoare de 12 milioane de dolari americani (circa 10,7 milioane de euro) la acordul de asistență pentru întărirea instituțiilor democratice. Noul sprijin va contribui la îmbunătățirea calității serviciilor publice, creșterea transparenței instituțiilor statului, va promova independența mass-mediei și va încuraja o implicare mai activă a cetățenilor în procesul decizional.

Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii au semnat un nou amendament la Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare în valoare de peste 26 de milioane de dolari (circa 23 milioane de euro). Noua finanțare va sprijini dezvoltarea comerțului, îmbunătățirea climatului investițional, creșterea exporturilor și consolidarea securității energetice prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și consolidarea infrastructurii energetice naționale.

Guvernul Republicii Moldova și Agenția Franceză pentru Dezvoltare au semnat un acord în valoare de 25 de milioane de euro, destinat finanțării bugetului de stat pentru impulsionarea tranziției la energia verde. Acordul va sprijini reformele în domeniul energetic, creșterea eficienței energetice, extinderea utilizării energiei regenerabile, protecția consumatorilor și protejarea mediului.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare au semnat un Memorandum de Înțelegere în valoare de 8 milioane de franci elvețieni (echivalentul a 8,5 milioane de euro) pentru promovarea unor proiecte comunitare de susținere a egalității de șanse între femei și bărbați, dar și a participării active a femeilor în procesul decizional.

Ministerul Energiei, Centrul Național pentru Energie Durabilă, Ministerul de Externe al Germaniei, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Uniunea Europeană și Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei au încheiat o înțelegere multilaterală, semnând o Intenție de Cooperare în domeniul eficienţei energetice în sectorul rezidenţial din Moldova. Valoarea totală a sprijinului financiar al partenerilor este de peste 20 de milioane de euro.

Guvernul Republicii Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au semnat un acord prin care Fondul E5P (Fondul Regional al Parteneriatului pentru Eficiență Energetică și Mediu din Europa de Est) oferă un grant de peste 4,3 milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor. Proiectul, aflat deja în derulare, vizează îmbunătățirea infrastructurii de colectare, transfer și tratare a deșeurilor în orașele Cahul, Cantemir, Taraclia, Comrat, Vulcănești și Ceadîr-Lunga. Odată cu finalizarea proiectului, la Cahul va fi construită o stație de sortare și compostare a deșeurilor, iar în celelalte orașe stații de transfer al deșeurilor.

Cu Banca Europeană de Investiții (BEI) a fost semnat un acord de asistență nerambursabilă, prin care țării noastre i se va oferi un grant al Uniunii Europene de 12 milioane de euro în cadrul proiectului de reabilitare a unei porțiuni de 128 km de cale ferată pe tronsonul Vălcineț – Ungheni – Chișinău – Căinari.

Prin acordul semnat cu Banca Europeană de Investiții, Republica Moldova va beneficia de un împrumut în condiții avantajoase în valoare de 200 de milioane de euro pentru plantarea și reabilitarea a peste 63 000 de hectare de terenuri și păduri degradate, în următorii 4 ani. Acest sprijin va permite îndeplinirea a 44% din obiectivele Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor. Finanțarea va acoperi, de asemenea, investițiile necesare în infrastructură și echipamente pentru gestionarea durabilă a pădurilor, va crea noi locuri de muncă în domeniul silviculturii în zonele rurale și va încuraja încadrarea tinerilor specialiști în profesie.

Aceste acorduri, 80 milioane de euro grant și 305,1 milioane de euro împrumuturi în condiții avantajoase, constituie un ajutor esențial pentru economia țării și mediul înconjurător, reprezentând o investiție semnificativă în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, creșterea numărului locurilor de muncă bine plătite și promovarea dezvoltării infrastructurii, silviculturii, energiei regenerabile și sectoarelor aferente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 09:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2026, 09:29 // Actual //  Ursu Victor

Europa Centrală și de Est se confruntă cu un val de amenințări neconvenționale, de la atacuri cibernetice asupra infrastructurii comerciale până la distrugerea navelor cu cereale în Marea Neagră și criza apei care amenință agricultura și producția de energie electrică. Peste 50 de astfel de incidente au fost documentate începând cu luna octombrie de cercetătorii Universității Corvinus din Budapesta, potrivit unei analize citate de Euronews.

Printre cele mai neobișnuite cazuri se numără atacurile hackerilor asupra sistemelor frigorifice ale unor supermarketuri, unde temperaturile au fost ridicate până la 50 de grade Celsius, dar și atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră. În paralel, deficitul de apă din Bazinul Carpatic pune în pericol agricultura, turismul și alimentarea cu energie electrică.

Cercetătorii din cadrul Grupului de Cercetare pentru Securitate Globală al Universității Corvinus au creat o bază de date care monitorizează incidentele considerate amenințări neconvenționale la adresa securității regionale. Informațiile sunt publicate pe platforma Geo-Polemic și urmează să fie actualizate periodic.

Péter Marton, coordonatorul cercetării, avertizează că Europa Centrală și de Est este expusă simultan consecințelor războiului din Ucraina și efectelor schimbărilor climatice. Vulnerabilitățile regiunii sunt amplificate de declinul demografic, infrastructura critică învechită și dependența ridicată de importurile energetice.

Potrivit expertului, actorii statali sunt responsabili pentru mai mult de jumătate dintre incidentele documentate, inclusiv prin operațiuni militare sau acțiuni hibride a căror responsabilitate este negată oficial.

Un exemplu este situația din Marea Neagră, unde mai multe nave comerciale au fost avariate sau scufundate. Marton a menționat cazul unei nave care s-a scufundat în apele teritoriale ale Bulgariei, provocând pierderea unei încărcături de aproximativ 3.000 de tone de cereale.

Cercetătorul atrage atenția că asemenea incidente au consecințe care depășesc domeniul securității militare, afectând inclusiv lanțurile de aprovizionare și securitatea alimentară, într-un context internațional deja marcat de instabilitate.

Rusia nu este însă singurul stat asociat cu asemenea amenințări. Franța a acuzat Iranul că s-ar afla în spatele unui atac cibernetic asupra sistemelor frigorifice ale supermarketurilor, incident care demonstrează cât de vulnerabilă poate deveni infrastructura comercială în fața operațiunilor informatice.

Pe lângă atacurile cibernetice și acțiunile militare hibride, cercetătorii includ în categoria amenințărilor neconvenționale schimbările climatice, criminalitatea organizată, terorismul și riscurile generate de dependența economică și energetică.

Marton susține că vara anului 2026 a demonstrat cât de grave pot deveni consecințele secetei și ale dependenței de importurile de energie pentru economiile din regiune.

Echipa Universității Corvinus intenționează să extindă monitorizarea și să prezinte primele concluzii detaliate în următoarele luni. Scopul cercetării este identificarea vulnerabilităților regionale și sprijinirea autorităților în elaborarea unor măsuri mai eficiente de prevenire și gestionare a amenințărilor.