Codul Funciar INTERZICE străinilor să dețină terenuri în Moldova. Planul de Aderare NU prevede noi reglementări

Codul Funciar interzice străinilor să dețină terenuri în Republica Moldova. Planul Național de Acţiuni pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană nu prevede modificări ale Legislației, care să permită persoanele din alte țări vor putea cumpăra pământ în Moldova.

Conform Planului Naţional de Acţiuni pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, nu se va produce nici alinierea la directive care ar însemna modificarea reglementărilor, astfel încât terenurile din țară să fie vândute cetățenilor străini.

Ultimele modificări ale Codului Funciar au fost aprobate de Parlament în anul 2023. Atunci, noutatea era că dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier nu va putea fi dobândit sau deținut de cetățenii străini, persoane fizice sau juridice. Mai mult, în cazul în care cetățenii străini dobândesc terenurile cu destinație agricolă sau din fondul forestier prin succesiune, hotărâre de judecată sau ipotecă, aceștia vor fi obligați să le înstrăineze în termen de un an de zile de la data obținerii lor.

Vineri, 27 septembrie, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a vorbit în studioul RLIVE TV despre dezinformările referitoare la vânzarea terenurilor către cetățeni străini. Deoarece emisiunea s-a difuzat cu traducere simultană, jurnaliști din cadrul redacției BANI.MD, parte a grupului de presă Realitatea au perceput subiectul eronat și au difuzat o știre la subiect.

Ulterior, materialele și capturi din ele au fost preluate de mai mulți politicieni controversați, care au manipulat și au spus expres că terenurile vor fi vândute străinilor, deși Janis Mazeiks preciza clar că subiectul urmează a fi discutat în cadrul negocierilor.

Declarația lui Janis Mazeiks (din traducerea simultană)

„Acest aspect trebuie să fie discutat în negocierile de aderare. În Uniunea Europeană este mișcarea liberă a capitalului, astfel încât orice cetățean dintr-un stat membru poate cumpăra orice într-un alt stat membru. Înțelegem că la moment Republica Moldova este un stat sărac și în acest domeniu Moldova va solicita perioadă de tranziție. Nu aș încuraja acest lucru, pentru că perioada de tranziție are titlu de excepție și prin definiție excepțiile nu sunt ceva bun într-un sistem de drept. Pe de altă parte, este loc pentru discuție”

Imediat ce echipa redacției a sesizat problema, a eliminat știrea de pe site, pentru a nu promova dezinformarea și interpretările eronate în spațiul public.

Nu este pentru prima dată când se întâmplă asemenea situații, iar echipa grupului de presă Realitatea se arată îngrijorată de acest fenomen și a anunțat public că se disociază de aceste informații, prezentate cu rea intenție de către concurenți electorali, actuali sau foști politicieni și personaje controversate din spațiul public.

Totodată, reacții au venit de la premierul Dorin Recean, președinta Maia Sandu, dar și de la experții societății civile. Prim-ministrul a oferit asigurări că nu se va negocia vreun subiect care contravine interesului național al Republicii Moldova. Șefa statului, la fel, a infirmat informațiile precum că loturile de pământ vot putea fi vândute cetățenilor străini.

Analistul WatchDog, Andrei Curăraru a explicat că, în opinia sa, agenții de influență ai Kremlinului au pornit o campanie de dezinformare la subiectul achiziției terenurilor din Moldova de către străini. State membre ale Uniunii Europene precum România, Ungaria, Letonia, Croația, Ungaria sau Polonia, fie au introdus reguli stricte pentru asemenea tranzacții, fie le-au interzis complet.

#aderarea la UE #terenuri #negocieri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.