Inegalitate la pensii! Femeile din Moldova primesc cu 17% mai puțin decât bărbații

30 Sept. 2024, 15:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2024, 15:46 // Actual //  Ursu Victor

Mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă în Republica Moldova a crescut cu 16,4% în 2023, ajungând la 3683,6 lei, o dublare aproape față de 2020. În cazul bărbaților, pensia medie a fost de 4155,7 lei, cu 16,8% mai mare decât cea a femeilor, care s-a ridicat la 3455,4 lei. Deși disparitatea de gen rămâne vizibilă, aceasta a scăzut față de 2020, când diferența era de 20,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cu toate acestea, pensiile acoperă mai bine minimul de existență, care a fost de 2403,9 lei în 2023. În orașele mari, valoarea minimului de existență a fost mai mare, de 2723,3 lei, în timp ce în mediul rural a fost de 2279,9 lei. În sectorul agricol, pensiile acoperă doar 110% din minimul de existență, comparativ cu 171,5% în sectorul non-agricol.

Totodată, 24,1% dintre pensionari pentru limită de vârstă erau încă angajați la momentul stabilirii pensiei. La 1 ianuarie 2024, Moldova avea 674,9 mii pensionari, dintre care 67,4% erau femei, reflectând longevitatea mai mare a acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.