Ce a mai rămas din flota de avioane a „războinicului cerurilor” Nicolae Petrov

Carpatair, compania aeriană fondată de pilotul moldovean de MIG Nicolae Petrov, a evoluat semnificativ de-a lungul celor 24 de ani de activitate, dar în prezent s-a concentrat în mare parte pe segmentul închirierii de avioane, împreună cu echipajul, către alte companii aeriene. Cu o flotă formată din două avioane Airbus A319, compania a încheiat anul 2023 cu afaceri de 115,62 milioane RON (aproximativ 78,6 mii euro), marcând o creștere de 34% față de 2022. Profitul obținut a fost de 18,9 milioane RON (12,8 mii euro), înregistrând o creștere modestă de doar 1% față de anul anterior.

În pofida dificultăților întâmpinate, Nicolae Petrov, acționarul majoritar cu 61,25% din acțiuni, continuă să fie o figură importantă în conducerea companiei. Printre ceilalți acționari semnificativi se numără și omul de afaceri elvețian Michael Pieper, care deține 9,90% din companie și are o avere estimată la 4,6 miliarde de dolari, fiind cunoscut pentru producătorul de aparate de bucătărie Franke.

Carpatair a fost o companie activă pe piața zborurilor regulate, având curse din Chișinău spre Italia în 2014. Cu toate acestea, problemele financiare au început să afecteze operațiunile companiei începând din 2012, când cifra de afaceri a scăzut, iar pierderile au depășit 63,2 mii euro. Deși în 2010 compania spera să ajungă rapid la un milion de pasageri, în 2013 a reușit să atingă doar 25% din obiectivele sale.

În perioada sa de vârf, Carpatair opera din Timișoara peste 350 de zboruri săptămânale pe un număr de 30 de rute în șase țări europene. Acum, compania se confruntă cu o suspendare a activității, avioanele rămânând la sol până pe 31 martie, iar cursele programate fiind anulate. În ciuda acestor provocări, Carpatair continuă să exploreze oportunități de închiriere de aeronave, păstrându-și astfel un loc pe piața aviatică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrov #carpatair #flota #avioane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.