Germania ar putea bloca tarifele UE pentru vehiculele electrice din China: un nou front în războiul comercial?

Germania va vota vineri împotriva introducerii tarifelor Uniunii Europene pentru vehiculele electrice din China, au declarat joi pentru Reuters persoane care cunosc această problemă.

Un purtător de cuvânt al guvernului a refuzat să comenteze.

Surse apropiate situaţiei au declarat miercuri că Franţa, Grecia, Italia şi Polonia vor vota vineri în favoarea unor tarife de până la 45% la importurile de vehicule electrice fabricate în China, suficient pentru a promova măsurile comerciale cele mai importante ale Uniunii Europene, riscând potenţiale represalii din partea Beijingului.

Comisia Europeană, care desfăşoară o investigaţie anti-subvenţii referitoare la vehiculele electrice fabricate în China, şi-a prezentat propunerea de tarife finale celor 27 de state membre ale UE pentru un vot aşteptat vineri.

Sprijinul reprezintă un impuls semnificativ pentru Bruxelles, deoarece urmăreşte unul dintre cele mai ample cazuri comerciale din toate timpurile.

Rămâne neclar cum va vota cea mai mare economie din regiune şi principalul producător de maşini, Germania.

Conform regulilor UE, Comisia poate impune tarifele pentru următorii cinci ani, cu excepţia cazului în care o majoritate calificată din 15 ţări UE, reprezentând 65% din populaţia UE, votează împotriva planului.

Franţa, Grecia, Italia şi Polonia vor vota pentru, au declarat oficiali şi surse din aceste ţări, pentru Reuters. Împreună, ei reprezintă 39% din populaţia UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #Germania #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.