Natalia Morari – Portret de candidat

09 Oct. 2024, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Oct. 2024, 09:02 // Actual //  bani.md

Fosta jurnalistă de televiziune, Natalia Morari, a fost înregistrată în calitate de candidată pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, în data de 24 septembrie curent. Aceasta va fi cu numărul 11 în buletinul de vot. S-a născut pe 12 ianuarie 1984 în raionul Hîncești. Nu este căsătorită și are un copil. Cunoaște limba română, rusă și engleza.

Morari a absolvit Liceul Teoretic „Gaudeamus” din municipiul Chișinău, iar ulterior, din 2002 și până în 2007, candidata și-a făcut studiile la Universitatea de Stat „Mihai Lomonosov” din Moscova.

Cariera de jurnalistă la Chișinău, Natalia Morari și-a început-o după ce a fost expulzată din Rusia, din cauza unor investigații denigratoare la adresa Kremlin-ului. În Moldova, a lucrat la postul de televiziune Publika, iar ulterior a devenit moderatoarea unor emisiuni politice la postul TV7, post deținut de omul de afaceri Chiril Lucinschi, cu care de altfel se afla într-o relație. În anul 2017, TV7 se transformă în TV8, iar președinta Consiliului de Administrare devine Morari. A avut și propria emisiune de autor „Politica Nataliei Morari”, fiind difuzată până în septembrie 2021. A avut și o colaborare cu Europa Liberă, din 2009 și până în 2021. A plecat cu scandal de la TV8, după ce s-a aflat despre relația sa cu omul de afaceri Veaceslav Platon, care și până în prezent se ascunde de justiția din țara noastră. Cei doi au împreună un copil. Pe vremea când Platon se afla în pușcărie, Morari a făcut cu acesta un interviu, în Penitenciarul nr. 13, iar ulterior l-a chemat și în studioul televiziunii, după ce a fost eliberat din detenție înainte de termen.

De-a lungul anilor, Natalia Morari a fost o susținătoare a guvernării PAS, însă după ce a fost dată afară de la TV8, aceasta a început să critice dur actuala putere. În primăvara anului curent, Morari și-a anunțat intenția de a candida independent la alegerile prezidențiale. A mai spus că vrea să-și înființeze un partid și că are planuri politice nu doar pentru scrutinul din 20 octombrie curent.

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2023, Morari a obținut un venit de peste 84.000 de lei de la firma „Media Sapiens SRL” și 36.000 de euro drept donație pentru întreținerea copilului minor. La fel, fosta jurnalistă a indicat venituri de peste 21.000 de lei de la cinci SRL-uri. Candidata deține și un imobil de 176,8 m.p. dobândit în 2021. Nu a indicat valoarea bunului. Potrivit declarației de avere, Natalia Morari a cumpărat în 2024 un automobil de lux, fabricat în 2023. Este vorba de Mercedes-Benz GLC-300 D 4MATIC. Nu a indicat prețul mașinii, însă potrivit site-urilor specializate, ar costa aproximativ 60.000 de euro.

În aceeași declarație, Morari indică că are o geantă Chanel, dobândită în 2021, la prețul de 10.200 de dolari, un ceas Chanel, dobândit în 2013, cu 8.000 de dolari și un ceas Rolex, dobândit în 2010, cu 7.000 de dolari. Are cinci conturi bancare și două credite, unul în lei, iar altul în euro, scadente în 2025 și 2034. Din vânzarea unui bitcoin, Morari a cumpărat în 2022 un bitcoin cu 11.238 de dolari, iar altul, două luni mai târziu în același an, cu 5.000 de dolari.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală