Controverse la Aeroportul Cahul! Bodașco susține că nu vinde bunurile, ci caută investitori 

08 Oct. 2024, 12:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Oct. 2024, 12:48 // Actual //  Ursu Victor

Tatiana Bodașco, administratoarea Aeroportului Cahul, a respins informațiile apărute despre vânzarea bunurilor aeroportului. „Este o eroare. Nu vând nimic. De fapt, sunt în căutarea unor potențiali investitori pentru dezvoltarea acestui aeroport”, a afirmat Bodașco pentru mold-street.com.

Antreprenoarea a menționat că a avut discuții cu specialiști din domeniul infrastructurii aeroportuare din Republica Moldova și că, în următoarele două săptămâni, va purta negocieri cu potențiali investitori, deși a refuzat să ofere detalii suplimentare despre aceștia.

Declarațiile sale vin în urma unui anunț recent care susținea că Aeroportul Cahul este disponibil pentru vânzare la prețul de 2,5 milioane de euro.

Autoritatea Aeronautică Civilă a emis un comunicat în care a reamintit că Aeroportul Internațional Cahul a fost înființat în 1987, obținând statutul de „aeroport internațional” în 2002. Cu toate acestea, schimbarea de statut nu a fost însoțită de investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii.

Aeroportul a trecut printr-o serie de restructurări de-a lungul anilor, fiind reorganizat în 2004 într-o întreprindere mixtă, dar problemele de gestiune și neregulile au dus la deteriorarea continuă a infrastructurii. În 2012, bunurile aeroportului au fost transferate creditorilor pentru stingerea unei datorii, iar în 2015, întreprinderea mixtă „Aeroportul Internațional Cahul” a fost lichidată.

În prezent, infrastructura aeroportului se află într-o stare critică, având nevoie urgentă de reparații la pista de decolare și aterizare, calea de rulare și platformă, care sunt în proces de deteriorare. De asemenea, lipsesc elementele esențiale pentru operarea sigură a zborurilor, inclusiv sistemele de iluminare și echipamentele de navigație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.