Fiscul american a dezvăluit cum au evitat Bill Gates, Jeff Bezos și Elon Musk să-și plătească impozitele

Agenția fiscală din SUA, Serviciul Intern privind Veniturile (IRS), a oferit date ce demonstrează că miliardari precum Jeff Bezos, Elon Musk şi Warren Buffett achită impozite pe venit foarte mici în raport cu averile vaste, uneori chiar deloc.

„În 2007, Jeff Bezos, la acea vreme multimiliardar, iar acum cel mai bogat om din lume, nu a plătit niciun cent impozit federal pe venit. A reuşit acest lucru din nou în 2011. În 2018, fondatorul Tesla, Elon Musk, al doilea cel mai bogat om din lume, nu a plătit nici el deloc impozit federal. Michael Bloomberg a reuşit să procedeze la fel în ultimii ani. Investitorul miliardar Carl Icahn a făcut de două ori acest lucru. George Soros nu a plătit deloc taxe federale trei ani la rând”, scrie ProPublica.

Organizaţia media a obţinut date masive de la agenţia fiscală americană, Serviciul Intern privind Veniturile (IRS), despre situaţiile financiare ale celor mai bogaţi oameni din Statele Unite, acoperind peste 15 ani. Datele oferă o perspectivă fără precedent asupra situaţiilor financiare ale titanilor din SUA, printre care Warren Buffett, Bill Gates, Rupert Murdoch şi Mark Zuckerberg. Sunt relevate nu doar profiturile şi taxele, ci şi investiţiile, cifrele de afaceri, câştigurile speculative şi chiar rezultatele rapoartelor de audit.

„Aceste date demolează mitul central al sistemului fiscal american: faptul că fiecare cetăţean îşi achită contribuţiile corect şi că cei mai bogaţi americani plătesc cel mai mult.” notează jurnaliștii de la ProPublica.

Mulţi americani trăiesc de la un salariu la altul, cu averi mici şi achitând guvernului federal impozite care sunt procente din venituri, în creştere dacă au câştiguri mai mari. În ultimii ani, familiile din SUA au câştigat în medie circa 70.000 de dolari pe an, plătind impozit federal 14%. Cea mai mare cotă de impozitare, 37%, a fost anul acesta, pentru cuplurile care au câştigat peste 628.300 de dolari pe an.

Datele confidenţiale obţinute de ProPublica arată că ultrabogaţii pur şi simplu evită acest sistem.

„Miliardarii Americii au strategii evazioniste care nu sunt la îndemâna oamenilor de rând. Averile lor sunt rezultatul creşterii valorii activelor, cotaţiilor la burse şi proprietăţilor. Aceste câştiguri nu sunt definite de legislaţia SUA ca fiind venituri impozitabile dacă miliardarii nu fac tranzacţii de vânzare şi până când nu fac acest lucru”, se arată în investigația jurnalistică.

Pentru a observa realitatea financiară a celor mai bogaţi americani, ProPublica a realizat o analiză care nu a mai fost făcută până acum. Au fost raportate taxele plătite anual de cei mai bogaţi 25 de americani la creşterile averilor estimate de revista Forbes. Aceasta va fi numită cota fiscală reală a acestora, iar rezultatele sunt şocante. Potrivit Forbes, cei 25 au avut creşteri ale averilor care au totalizat 401 miliarde de dolari în perioada 2014-2018. Au plătit în total impozite federale de 13,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă, conform datelor IRS. Este o sumă mare, dar cota fiscală reală este de doar 3,4%.

Situaţia este total diferită în cazul americanilor din clasa de mijloc. În perioada 2014-2018, persoanele de peste 40 de ani din această categorie au avut creşteri ale veniturilor de 65.000 de dolari, în cele mai multe cazuri prin creşterea valorii locuinţelor. Dar, în condiţiile în care cele mai multe venituri au provenit din salarii, impozitele au fost aproape la fel de mult, 62.000 de dolari în perioada de cinci ani.

Conform datelor ProPublica, Warren Buffett, proprietarul Berkshire Hathaway Inc., a avut o creştere a averii de 24,3 miliarde de dolari în intervalul 2014-2018, a raportat un venit de 125 de milioane de dolari şi a plătit taxe de 23,7 milioane de dolari, adică o cotă reală de impozitare de 0,10%. În aceeaşi perioadă, averea lui Jeff Bezos, proprietarul Amazon.com, a crescut cu 99,0 miliarde de dolari, a raportat venituri de 4,22 miliarde şi a plătit taxe de 973 de milioane de dolari, adică 0,98%. Michael Bloomberg, proprietarul companiei Bloomberg LP, a avut o creştere a averii de 22,5 miliarde de dolari, a raportat venituri de 10,0 miliarde şi a plătit taxe de 292 de milioane, adică 1,30%. Elon Musk, proprietarul companiei Tesla, a obţinut o creştere a averii de 13,9 miliarde de dolari, a raportat venituri de 1,52 miliarde şi a achitat impozite de 455 de milioane de dolari, adică 3,27%.

Dezvăluirile intervin într-un moment crucial în Statele Unite. Inegalitatea averilor a devenit una dintre problemele definitorii ale perioadei contemporane. Preşedintele Joseph Biden şi Congresul SUA analizează posibilitatea introducerii celor mai ambiţioase majorări de taxe din ultimele decenii pentru persoanele cu venituri mari. Dezbaterea a fost dominată de propunerea privind majorarea cotei maxime de impozitare de la 37% la 39,6%.

#Musk #Bezos #adevar #impozite #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.