Fiscul american a dezvăluit cum au evitat Bill Gates, Jeff Bezos și Elon Musk să-și plătească impozitele

Agenția fiscală din SUA, Serviciul Intern privind Veniturile (IRS), a oferit date ce demonstrează că miliardari precum Jeff Bezos, Elon Musk şi Warren Buffett achită impozite pe venit foarte mici în raport cu averile vaste, uneori chiar deloc.

„În 2007, Jeff Bezos, la acea vreme multimiliardar, iar acum cel mai bogat om din lume, nu a plătit niciun cent impozit federal pe venit. A reuşit acest lucru din nou în 2011. În 2018, fondatorul Tesla, Elon Musk, al doilea cel mai bogat om din lume, nu a plătit nici el deloc impozit federal. Michael Bloomberg a reuşit să procedeze la fel în ultimii ani. Investitorul miliardar Carl Icahn a făcut de două ori acest lucru. George Soros nu a plătit deloc taxe federale trei ani la rând”, scrie ProPublica.

Organizaţia media a obţinut date masive de la agenţia fiscală americană, Serviciul Intern privind Veniturile (IRS), despre situaţiile financiare ale celor mai bogaţi oameni din Statele Unite, acoperind peste 15 ani. Datele oferă o perspectivă fără precedent asupra situaţiilor financiare ale titanilor din SUA, printre care Warren Buffett, Bill Gates, Rupert Murdoch şi Mark Zuckerberg. Sunt relevate nu doar profiturile şi taxele, ci şi investiţiile, cifrele de afaceri, câştigurile speculative şi chiar rezultatele rapoartelor de audit.

„Aceste date demolează mitul central al sistemului fiscal american: faptul că fiecare cetăţean îşi achită contribuţiile corect şi că cei mai bogaţi americani plătesc cel mai mult.” notează jurnaliștii de la ProPublica.

Mulţi americani trăiesc de la un salariu la altul, cu averi mici şi achitând guvernului federal impozite care sunt procente din venituri, în creştere dacă au câştiguri mai mari. În ultimii ani, familiile din SUA au câştigat în medie circa 70.000 de dolari pe an, plătind impozit federal 14%. Cea mai mare cotă de impozitare, 37%, a fost anul acesta, pentru cuplurile care au câştigat peste 628.300 de dolari pe an.

Datele confidenţiale obţinute de ProPublica arată că ultrabogaţii pur şi simplu evită acest sistem.

„Miliardarii Americii au strategii evazioniste care nu sunt la îndemâna oamenilor de rând. Averile lor sunt rezultatul creşterii valorii activelor, cotaţiilor la burse şi proprietăţilor. Aceste câştiguri nu sunt definite de legislaţia SUA ca fiind venituri impozitabile dacă miliardarii nu fac tranzacţii de vânzare şi până când nu fac acest lucru”, se arată în investigația jurnalistică.

Pentru a observa realitatea financiară a celor mai bogaţi americani, ProPublica a realizat o analiză care nu a mai fost făcută până acum. Au fost raportate taxele plătite anual de cei mai bogaţi 25 de americani la creşterile averilor estimate de revista Forbes. Aceasta va fi numită cota fiscală reală a acestora, iar rezultatele sunt şocante. Potrivit Forbes, cei 25 au avut creşteri ale averilor care au totalizat 401 miliarde de dolari în perioada 2014-2018. Au plătit în total impozite federale de 13,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă, conform datelor IRS. Este o sumă mare, dar cota fiscală reală este de doar 3,4%.

Situaţia este total diferită în cazul americanilor din clasa de mijloc. În perioada 2014-2018, persoanele de peste 40 de ani din această categorie au avut creşteri ale veniturilor de 65.000 de dolari, în cele mai multe cazuri prin creşterea valorii locuinţelor. Dar, în condiţiile în care cele mai multe venituri au provenit din salarii, impozitele au fost aproape la fel de mult, 62.000 de dolari în perioada de cinci ani.

Conform datelor ProPublica, Warren Buffett, proprietarul Berkshire Hathaway Inc., a avut o creştere a averii de 24,3 miliarde de dolari în intervalul 2014-2018, a raportat un venit de 125 de milioane de dolari şi a plătit taxe de 23,7 milioane de dolari, adică o cotă reală de impozitare de 0,10%. În aceeaşi perioadă, averea lui Jeff Bezos, proprietarul Amazon.com, a crescut cu 99,0 miliarde de dolari, a raportat venituri de 4,22 miliarde şi a plătit taxe de 973 de milioane de dolari, adică 0,98%. Michael Bloomberg, proprietarul companiei Bloomberg LP, a avut o creştere a averii de 22,5 miliarde de dolari, a raportat venituri de 10,0 miliarde şi a plătit taxe de 292 de milioane, adică 1,30%. Elon Musk, proprietarul companiei Tesla, a obţinut o creştere a averii de 13,9 miliarde de dolari, a raportat venituri de 1,52 miliarde şi a achitat impozite de 455 de milioane de dolari, adică 3,27%.

Dezvăluirile intervin într-un moment crucial în Statele Unite. Inegalitatea averilor a devenit una dintre problemele definitorii ale perioadei contemporane. Preşedintele Joseph Biden şi Congresul SUA analizează posibilitatea introducerii celor mai ambiţioase majorări de taxe din ultimele decenii pentru persoanele cu venituri mari. Dezbaterea a fost dominată de propunerea privind majorarea cotei maxime de impozitare de la 37% la 39,6%.

#Musk #Bezos #adevar #impozite #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.