Cel mai bun oraș în care să trăiești. A obținut performanțe în domeniul educației, culturii și mediului

Auckland (Noua Zeelandă) este pe primul loc în clasamentul anual realizat de săptămânalul The Economist privind cele mai bune oraşe pentru locuit, urmat de Osaka (Japonia), Adelaide (Australia), Tokyo (Japonia) şi Wellington (Noua Zeelandă).

„Auckland a urcat în topul clasamentului datorită abordării sale reuşite de a contracara pandemia de COVID-19, care a permis societăţii să rămână deschisă şi oraşului să aibă performanţe mai bune în ceea ce priveşte educaţia, cultura şi mediul”, conform unui comunicat de presă ce însoţeşte studiul.

Europa este o zonă de evitat, spune studiul. În schimb,”oraşele europene au avut rezultate deosebit de slabe în ediţia din acest an. Viena (Austria), considerată anterior cel mai agreabil oraş între 2018 şi 2020, a coborât pe locul 12, în timp ce Hamburg (Germania), a scăzut cu 34 de locuri, ajungând pe locul 47.

Cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată de Honolulu (Hawaii, SUA), ajuns pe locul 14, cu o creştere de 46 de locuri „datorită progreselor mari în ceea ce priveşte limitarea pandemiei şi desfăşurarea programului de vaccinare”.

Locul în care numeni nu ar vrea să trăiască este În Damasc (Siria), din cauza războiului civil.

#unde sa locuiesti #oras #cel mai bun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiștii băncii australiene ANZ Bank estimează că aurul ar putea ajunge la 6.000 de dolari pe uncie până la mijlocul anului 2027, pe fondul tensiunilor geopolitice, al inflației și al schimbărilor de politică monetară la nivel global.

Potrivit prognozei, conflictul din Golf a amplificat riscurile privind accelerarea inflației mondiale și posibilitatea menținerii unor dobânzi ridicate. În acest context, metalele prețioase au fost supuse unor presiuni în ultimele săptămâni, însă experții consideră că această situație va fi temporară.

Analiștii ANZ estimează că evoluția aurului în următoarele 12 luni va trece prin trei etape. În prima fază, scumpirea petrolului va alimenta inflația și va determina băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să amâne reducerea dobânzilor, ceea ce ar afecta negativ aurul.

Ulterior, încetinirea economiei mondiale și reducerea activității industriale ar putea afecta consumul și ar crea premisele pentru o schimbare de direcție a politicilor monetare.

În etapa finală, băncile centrale ar putea începe relaxarea politicilor monetare, ceea ce ar impulsiona cererea pentru aur, considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine.

Potrivit estimărilor ANZ, aurul ar putea urca până la 5.600 de dolari pe uncie până la sfârșitul acestui an și ar atinge pragul de 6.000 de dolari până la jumătatea anului 2027.

Experții mai consideră că deteriorarea situației fiscale în mai multe state, procesul de reducere a dependenței de dolar și incertitudinile geopolitice vor continua să susțină cererea pentru metalul prețios. Totodată, băncile centrale ar putea continua achizițiile de aur pentru rezervele lor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.