Succesul maşinilor hibride ajută Renault în tranziţia spre vehiculele electrice

Pariul şefului Renault, Luca de Meo, pe tehnologia low-cost pentru cutiile de viteze permite producătorului auto francez să câştige teren pe piaţa europeană a maşinilor hibride, care înregistrează o creştere rapidă, rivalii fiind afectaţi de dificultăţile legate de mobilitatea electrică, transmite Reuters.

Cererea pentru vehicule electrice (EV) scumpe este redusă în Europa, chiar dacă interdicţia UE privind maşinile alimentate cu motoare pe combustie va intra în vigoare în 2035, ceea ce pune presiune pe industria auto europeană.

Compania Renault, care este mai mică decât alte firme auto şi a fost afectată de pierderi record în 2020, arată o soliditate surprinzătoare pe segmentul maşinilor hibride, care folosesc atât un motor termic cât şi unul electric.

În primele opt luni din 2024, vânzările Renault de modele hibride, inclusiv Clio şi Captur, au crescut cu 55% faţă de perioada similară din 2023, faţă de un avans de 21,1% la nivelul Uniunii Europene. Astfel, marca Renault este a doua cea mai mare din Europa pe segmentul maşinilor hibride, după grupul nipon Toyota.

“Renault pare că se descurcă foarte, foarte bine. Credem că pur şi simplu firma este mai versatilă şi mai agilă decât rivalele”, susţin analiştii de la Stifel după ce în 8 octombrie compania anunţase că îşi menţine obiectivele financiare, fiind unul din puţinii producători auto care nu şi-a înrăutăţit previziunile, pe fondul condiţiilor dificile de pe piaţă.

Cererea pentru modele hibride ar urma să continue să crească până la finalul deceniului, înainte ca EV să preia conducerea, conform companiilor Dataforce şi S&P Global.

Cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 11,6 miliarde de euro, Renault valorează doar un sfert din liderul european Volkswagen.

Luca de Meo va dezvălui la Salonul auto de la Paris noul SUV electric Renault 4, după recenta lansare a Renault 5, un alt EV mic.

#electrice #Renault #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.