Succesul maşinilor hibride ajută Renault în tranziţia spre vehiculele electrice

Pariul şefului Renault, Luca de Meo, pe tehnologia low-cost pentru cutiile de viteze permite producătorului auto francez să câştige teren pe piaţa europeană a maşinilor hibride, care înregistrează o creştere rapidă, rivalii fiind afectaţi de dificultăţile legate de mobilitatea electrică, transmite Reuters.

Cererea pentru vehicule electrice (EV) scumpe este redusă în Europa, chiar dacă interdicţia UE privind maşinile alimentate cu motoare pe combustie va intra în vigoare în 2035, ceea ce pune presiune pe industria auto europeană.

Compania Renault, care este mai mică decât alte firme auto şi a fost afectată de pierderi record în 2020, arată o soliditate surprinzătoare pe segmentul maşinilor hibride, care folosesc atât un motor termic cât şi unul electric.

În primele opt luni din 2024, vânzările Renault de modele hibride, inclusiv Clio şi Captur, au crescut cu 55% faţă de perioada similară din 2023, faţă de un avans de 21,1% la nivelul Uniunii Europene. Astfel, marca Renault este a doua cea mai mare din Europa pe segmentul maşinilor hibride, după grupul nipon Toyota.

“Renault pare că se descurcă foarte, foarte bine. Credem că pur şi simplu firma este mai versatilă şi mai agilă decât rivalele”, susţin analiştii de la Stifel după ce în 8 octombrie compania anunţase că îşi menţine obiectivele financiare, fiind unul din puţinii producători auto care nu şi-a înrăutăţit previziunile, pe fondul condiţiilor dificile de pe piaţă.

Cererea pentru modele hibride ar urma să continue să crească până la finalul deceniului, înainte ca EV să preia conducerea, conform companiilor Dataforce şi S&P Global.

Cu o capitalizare de piaţă de aproximativ 11,6 miliarde de euro, Renault valorează doar un sfert din liderul european Volkswagen.

Luca de Meo va dezvălui la Salonul auto de la Paris noul SUV electric Renault 4, după recenta lansare a Renault 5, un alt EV mic.

#electrice #Renault #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.