Vinăriile Moldovei se îndepărtează de gazul rusesc: Revoluția energetică vinificatorilor

Cramele din Moldova, o țară mică din Europa de Est, se orientează tot mai mult către energiea regenerabilă, în contextul schimbării geopolitice și eforturilor de a reduce dependența de gazul rusesc, scrie Financial Times.

Cricova, fondată în 1952 printr-un decret sovietic semnat de Iosif Stalin, este una dintre vinăriile care și-a redus costurile energetice cu 25% după ce a construit parcuri solare și și-a îmbunătățit izolația. „Întregul proces de producție a vinului a fost modernizat pentru a ne adapta la tendințele globale”, a declarat Sorin Maslo, directorul Cricova.

După invazia Rusiei în Ucraina, Moldova a accelerat orientarea sa către Vest, solicitând aderarea la UE și căutând surse alternative de energie față de Gazprom, gigantul rus de stat. Producătorii de vinuri, un sector semnificativ al economiei țării, au început să instaleze panouri solare și să izoleze facilitățile pentru a reduce consumul energetic. Cricova a retras, de asemenea, colecția de vin a lui Vladimir Putin, formată din 607 sticle, oferită liderului rus în timpul vizitei sale din 2008.

Ministerul Energiei din Moldova estimează că, anul trecut, gospodăriile și companiile au triplat utilizarea surselor de energie regenerabilă, în special a panourilor fotovoltaice. Afaceri mai mici, precum crama Luca, au beneficiat de subvenții de stat pentru a face tranziția către energia verde.

Ion Luca, proprietarul cramei, a evitat utilizarea gazului încă din 2018, când a investit în izolație și o pompă de căldură alimentată electric la vinăria sa din orașul Cricova. „Am fost ostaticii Gazpromului și nu am vrut să depind de ei”, a spus Luca.

Purcari, un brand moldovenesc cunoscut pe piețele occidentale după ce a renunțat la Rusia, a făcut și el tranziția către energie verde. Vasile Tofan, președintele consiliului de administrație al Purcari, a spus că embargourile repetate ale Rusiei din anii 2010 au forțat această schimbare. De la instalarea panourilor solare, Purcari acoperă o treime din consumul său energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #vinarii #crame #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.