Vinăriile Moldovei se îndepărtează de gazul rusesc: Revoluția energetică vinificatorilor

15 Oct. 2024, 09:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2024, 09:00 // Actual //  Ursu Victor

Cramele din Moldova, o țară mică din Europa de Est, se orientează tot mai mult către energiea regenerabilă, în contextul schimbării geopolitice și eforturilor de a reduce dependența de gazul rusesc, scrie Financial Times.

Cricova, fondată în 1952 printr-un decret sovietic semnat de Iosif Stalin, este una dintre vinăriile care și-a redus costurile energetice cu 25% după ce a construit parcuri solare și și-a îmbunătățit izolația. „Întregul proces de producție a vinului a fost modernizat pentru a ne adapta la tendințele globale”, a declarat Sorin Maslo, directorul Cricova.

După invazia Rusiei în Ucraina, Moldova a accelerat orientarea sa către Vest, solicitând aderarea la UE și căutând surse alternative de energie față de Gazprom, gigantul rus de stat. Producătorii de vinuri, un sector semnificativ al economiei țării, au început să instaleze panouri solare și să izoleze facilitățile pentru a reduce consumul energetic. Cricova a retras, de asemenea, colecția de vin a lui Vladimir Putin, formată din 607 sticle, oferită liderului rus în timpul vizitei sale din 2008.

Ministerul Energiei din Moldova estimează că, anul trecut, gospodăriile și companiile au triplat utilizarea surselor de energie regenerabilă, în special a panourilor fotovoltaice. Afaceri mai mici, precum crama Luca, au beneficiat de subvenții de stat pentru a face tranziția către energia verde.

Ion Luca, proprietarul cramei, a evitat utilizarea gazului încă din 2018, când a investit în izolație și o pompă de căldură alimentată electric la vinăria sa din orașul Cricova. „Am fost ostaticii Gazpromului și nu am vrut să depind de ei”, a spus Luca.

Purcari, un brand moldovenesc cunoscut pe piețele occidentale după ce a renunțat la Rusia, a făcut și el tranziția către energie verde. Vasile Tofan, președintele consiliului de administrație al Purcari, a spus că embargourile repetate ale Rusiei din anii 2010 au forțat această schimbare. De la instalarea panourilor solare, Purcari acoperă o treime din consumul său energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.