Nisporeni, în fruntea clasamentului îmbătrânirii: Orașul unde populația trece pragul de 40 de ani

14 Oct. 2024, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Oct. 2024, 13:58 // Actual //  Ursu Victor

Astăzi, Chișinăul, cel mai tânăr și dinamic oraș al Republicii Moldova, își sărbătorește ziua. Cu fiecare an, capitala continuă să crească și să se dezvolte, fiind locul în care energia și tinerețea se resimt la fiecare colț.

Potrivit unui clasament realizat de economistul Veaceslav Ioniță, vârsta medie a populației din Chișinău este de 38,7 ani, plasând capitala în fruntea orașelor cu cea mai tânără populație din țară. La polul opus se află orașele Nisporeni, cu o vârstă medie de 40,5 ani, Orhei (40,3 ani) și Strășeni (40,1 ani).

Pe regiuni, populația din zona centrală a țării are cea mai tânără generație, cu o vârstă medie de 40,3 ani, urmată de Sud (41,5 ani) și Nord (42,4 ani).

Chișinăul rămâne simbolul tinereții și al dezvoltării continue, atrăgând noi generații și consolidându-și statutul de motor al economiei și culturii naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 16:46 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova continuă să se afle într-o zonă de stagnare, potrivit celei mai recente ediții a Indicatorului Expert-Grup „Termometrul Economic al Moldovei”, care sintetizează evoluția principalilor indicatori economici publicați de Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei.

Datele pentru aprilie 2026 arată că indicatorul compozit a ajuns la +0,07 deviații standard față de media istorică, în timp ce media mobilă pe trei luni s-a situat la +0,04 deviații standard. Ambele valori se încadrează în intervalul definit de autori drept regim de stagnare.

Potrivit Expert-Grup, economia beneficiază de impulsuri pozitive din partea producției industriale, comerțului cu amănuntul și exporturilor. În aprilie, comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare contribuție pozitivă la indicator (+0,18σ), urmat de producția industrială (+0,15σ) și exporturi (+0,03σ), care au crescut cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate acestea, semnalele favorabile sunt contrabalansate de creșterea primei de risc din economie și de deteriorarea calității portofoliilor bancare. Cea mai mare contribuție negativă provine din diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază a BNM (-0,20σ), urmată de evoluția creditelor neperformante (-0,11σ).

„Creșterea primei de risc dintre randamentul VMS și rata de bază a menținut media mobilă în jurul valorii zero regim de stagnare  în primele luni ale anului 2026”, se arată în analiza Expert-Grup.

Autorii studiului notează că economia a traversat în ultimii ani mai multe șocuri, de la criza bancară din 2014-2015 și pandemia COVID-19 până la efectele războiului din Ucraina și crizei energetice. După o perioadă îndelungată de declin și stagnare, indicatorul a revenit în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului 2025, însă fără a semnala încă o creștere economică robustă.

Potrivit Expert-Grup, indicatorul urmărește relativ fidel evoluția PIB-ului și a anticipat o parte importantă a recesiunilor din ultimii 15 ani. În primul trimestru al anului 2026, semnalul de stagnare transmis de indicator a coincis cu încetinirea creșterii economice la doar 0,4%.

Conform metodologiei utilizate, economia intră în regim de creștere atunci când indicatorul depășește pragul de +0,1 deviații standard, iar valorile sub -0,1 semnalează declin economic.