Obârșia Valului lui Traian, baștina lui Ion Aldea Teodorovici și pământul pe are Ștefan l-a dăruit slujitorilor săi. Așa a cunoscut echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, orașul Leova.
La câțiva metri de Prut, loialitatea a fost atestată documentar în 1489. Conform legendelor, voievodul Ștefan cel Mare a cumpărat ținutul cu zloți tătărești și l-a dăruit slujitorilor săi, Petru și Leova.
Aici am descoperit și unul dintre cele mai misterioase monumente ale naturii, de aproape 2000 de ani – Valul lui Traian. Se crede că această construcție din pământ proteja oamenii locului de năvălitori, fiind fortificație militară.
„Începe acest Val al lui Traian de aici, de la râul Prut. În partea de est se ridică pe strada Valul lui Traian care este numită în cinstea acestui val, în oraș și apoi merge și în câmpiile noastre ale raionului”, povestește directoarea stației tinerilor naturaliști din Leova, Viorica Antonovici.
Pentru a valorifica zona, la Leova se construiește, din bani europeni, un complex turistic care va purta același nume „Valul lui Traian”. Acesta ar urma să devină exemplu de conservare a vestigiilor istorice.
„Este câștigat proiectul de către primărie pentru complexul turistic Valul lui Traian. Aici va fi un lac cu apă, izvoarele de aici se vor dezgoli, și apa din râul Prut se va aduna. Vor fi instalate căsuțe de odihnă, umbrele catamarane, luntrișoarel, de toate care vor fi necesare pentru odihnă”, mai spune Viorica Antonovici.
La Muzeul de Istorie și Etnografie din Leova se păstrează circa 11.000 de obiecte adunate de la oamenii din Valea Prutului, iar clădirea a aparținut cândva colegiului unde a făcut primii pași pe tărâmul muzicii celebra soprană Maria Bieșu. Cercetările arată că elementele culturale basarabene în localitate s-au păstrat mai bine decât în alte orașe și sate din Valea Prutului.
„Începând chiar cu covoarele. Covoarele au elemente folosite atât la ei cât și la noi, din natură, culori geometrice, culori folosite din natură, lâna, prelucrată de ei singuri, culorile care erau folosite erau din natură, bujorul, minta, aceeași coajă de ceapă nucă. Culorile care erau folosite la vopsire erau la îndemână.Noi avem goblene care sunt folosite și la ei și la noi, covoare pe care sunt trandafiri, iriși”, susține Valentina Feodorova, directoarea muzeului.
Portul popular de nuntă din Valea Prutului de prin părțile Leovei, vechi de câteva sute de ani, era deosebit. Miresele coseau cămașa mirelui, folosind ornamentele zonei. În muzeul din Leova s-a păstrat o asemenea bluză, care are un secol și este unul dintre cele mai valoroase exponate.
Nu departe se află și un ștejar de 20 de metri, care are câteva sute de ani. Unele voci susțin că l-a umbra lui s-a odihnit Dmitrei Cantemir, iar bsierica din 1818 este monument arhitectural de importanță națională.
Colaborările dintre Leova și România sunt constante și în domeniul educației. Elevii și profesorii fac schimburi de experiență și au aorduri de colaborare, iar tinerii pleacă să studieze la universitate peste Prut. Proiectele de dezvoltare nu lipsesc, iar ultimului a valorat circa 650.000 de roni și a fost destinat renovării unei grădinițe.
Rezultatelor sondajului Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească, realizat la Leova, de compania de cercetare IMAS, la comanda proiectului Valea Prutului, finanțat de DRRM, arată că 59% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre România și Republica Moldova sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 51% apreciază drept pozitivă cooperarea economică.
La întrebarea dacă populația din România și cea din Republica Moldova este asemănătoare, 36% au răspuns afirmativ. Peste jumătate dintre persoanele intervievate, mai exact 55%, își doresc ca cel puțin unul dintre membrii familiei lor să provină din România.
Circa 44% dintre locuitorii din Leova au prieteni, cunoscuți sau rude în România și trec frecvent Prutul.
