Asigurator cu un acționar din construcții, firmă cu pierderi, a luat licența pentru administrarea pensiilor facultative

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a acordat, pe 15 octombrie 2024, prima licență pentru administrarea fondurilor de pensii facultative companiei „Aragonn Grup” SA. Aceasta devine prima societate autorizată în Republica Moldova pentru administrarea acestor fonduri, marcând un pas important în dezvoltarea sistemului de pensii facultative din țară.

În aprilie 2024, CNPF a emis avizul de constituire pentru „Aragonn Grup” SA, fondată de compania de asigurări „Asterra Grup” SA. Procesul de avizare a inclus aprobarea persoanelor desemnate să gestioneze activitatea noii societăți și eliberarea avizului prealabil pentru ca „Asterra Grup” SA să dobândească o participație de peste 50% din acțiunile „Aragonn Grup” SA.

Următorii pași pentru „Aragonn Grup” includ obținerea avizelor necesare de la CNPF pentru constituirea fondului de pensii, desemnarea unui depozitar al activelor și aprobarea prospectului pentru pensiile facultative.

„Aragonn Grup” va avea posibilitatea de a înființa fonduri de pensii individuale sau ocupaționale, atrăgând participanți prin contracte de societate civilă. Persoanele interesate vor deveni membri ai fondului prin semnarea unui contract de aderare și contribuirea la fond. Conform reglementărilor, un fond de pensii trebuie să aibă minimum 15 participanți pentru a funcționa.

Asterra Grup SA este controlată de Roman Andronic, care deține direct 35,9% din capitalul companiei și alte 14,37% indirect, prin firma Braus Com SRL, la care este asociat cu 41,2%. Braus Com SRL, specializată în comerțul cu materiale de construcții și cu pierderi de 3,3 milioane lei în 2023, deține 34,87% din Asterra Grup. În afară de Andronic, acționarii importanți ai companiei sunt Larisa Ciobu, cu 11,03%, și Dumitru Ciobu, cu 5,97%. Oleg Digori deține 58,8% din Braus Com SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facultative #acționar #coompanie #pierderi #bani #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.