O firmă a „stăpânului” Transnistriei, oligarhul Gușan a ajuns cel mai mare importator de ulei ambalat

18 Oct. 2024, 07:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2024, 07:47 // Actual //  Ursu Victor

În luna septembrie 2024, în Republica Moldova au fost importate peste 4.500 de tone de ulei de floarea-soarelui, împărțite în două categorii principale: „Ulei de floarea-soarelui brut” și „Ulei de floarea-soarelui ambalat în recipiente de 10 litri sau mai puțin”. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, categoria „Ulei de floarea-soarelui brut” a dominat importurile, reprezentând 78% din totalul uleiului importat.

Din punct de vedere valoric, importurile de ulei de floarea-soarelui au atins peste 60 de milioane de lei. Categoria „Ulei de floarea-soarelui brut” a constituit 60% din valoarea totală a importurilor. Prețul mediu al uleiului importat a fost de 15,9 lei per litru, însă uleiul neambalat a fost de 2,5 ori mai ieftin decât cel ambalat.

Uleiul de floarea-soarelui, atât ambalat, cât și neambalat, a fost importat din cinci țări. 100% din „Uleiul de floarea-soarelui brut” a fost adus din Ucraina, totalizând 3.562.920 litri. În ceea ce privește categoria „Ulei de floarea-soarelui ambalat în recipiente de 10 litri sau mai puțin”, Ucraina a fost, de asemenea, lider, furnizând 801.041 litri, adică 79,8% din volumul total al acestei categorii.

Valoarea uleiului de floarea-soarelui importat din Ucraina a fost de 57.149.632 lei, din care 37.478.918 lei pentru „Uleiul de floarea-soarelui brut” și 19.670.715 lei pentru „Uleiul ambalat”. Ucraina a contribuit cu 80,4% din valoarea totală a uleiului ambalat, urmată de Rusia (15,8%) și Ungaria (3%).

Prețul mediu de import pentru „Uleiul de floarea-soarelui brut” a fost de 10,5 lei per litru, în timp ce pentru „Uleiul ambalat” acesta a ajuns la 26,1 lei per litru. Există o diferență semnificativă între prețurile de import pe țări: din Rusia prețul mediu a fost de 22,9 lei per litru, iar din Ungaria, 34,1 lei per litru.

„În luna septembrie 2024, 24 de companii din Republica Moldova au importat ulei de floarea-soarelui. Dintre acestea, doar două companii au importat „Ulei de floarea-soarelui brut”, în timp ce 23 de companii au adus „Ulei de floarea-soarelui ambalat”. Compania „ICS TRANS BULK LOGISTICS SRL” a importat 99,3% din totalul de „Ulei de floarea-soarelui brut” în această perioadă”, potrivit lui Rija.

Pentru categoria „Ulei de floarea-soarelui ambalat”, cele mai mari patru companii importatoare au fost: SRL SHERIFF (controlat de oligarhul Victor Gușan n.a) ) – (15,98%), INTREPRINDEREA ISNOVAT SRL (14,55%), SRL COLVAS (12,95%) și MOLDRETAIL GROUP SRL (11,34%), care au importat împreună 54,82% din totalul uleiului ambalat.

În termeni valorici, principalele companii importatoare au fost: INTREPRINDEREA ISNOVAT SRL, SRL SHERIFF, SRL COLVAS și MOLDRETAIL GROUP SRL, care au adus 52,35% din uleiul ambalat, în valoare totală de 12.814.191 lei.

Se remarcă și o variație considerabilă a prețurilor medii de import. Cele mai mari prețuri medii au fost înregistrate de companiile TELIUS-CCC SRL (35,5 lei per litru) și FORWARD INTERNATIONAL SRL (34,1 lei per litru), iar cele mai mici prețuri au fost aplicate de SRL ALISADAI, TAROL-DD SRL și SRL SHERIFF.

În total, în luna septembrie 2024, Republica Moldova a importat 4.566.494 litri de ulei de floarea-soarelui, în valoare de 61.957.220 lei, cu un preț mediu de 26,1 lei per litru pentru uleiul brut și 10,5 lei per litru pentru uleiul ambalat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!