Ungurii de la Wizz Air își aduc avioanele la Chișinău și lansează mai multe curse

Compania Wizz Air își redeschide baza operațională la Chișinău și lansează noi curse

Începând cu 16 decembrie 2023, compania aeriană low-cost Wizz Air își va redeschide baza operațională la Chișinău și va introduce zboruri către opt destinații din Europa. Astfel, călătorii din Republica Moldova vor avea acces la zboruri directe spre Germania (Berlin, Dortmund, Memmingen, Nuremberg), Italia (Verona și Bologna), Franța (Paris) și Belgia (Bruxelles), conform anunțului făcut de ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Această extindere reprezintă un pas important pentru conectivitatea Republicii Moldova cu orașele importante din Uniunea Europeană, facilitând călătoriile și dezvoltarea economică a țării.

Wizz Air a reluat zborurile din Republica Moldova încă din 14 decembrie 2023, inițial cu trei destinații europene: Roma, Milano și Londra, după ce și-a suspendat activitatea în martie 2023 din cauza riscurilor de securitate. Baza operațională a companiei a fost închisă în decembrie 2022, dar acum revine în forță, consolidându-și prezența pe piața locală.

Fondată în 2003, Wizz Air este renumită pentru ofertele sale de zboruri la prețuri accesibile și pentru numeroasele sale rute în întreaga Europă, fiind un jucător important pe piața zborurilor low-cost.

#wizz air #zboruri #companie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).