Prețul petrolului rusesc a scăzut pentru a doua oară în această toamnă sub 60 de dolari pe baril

Legea pieței înlocuiește treptat sancțiunile occidentale, care au încetat să mai limiteze eficient fluxul de petrodolari către bugetul Rusiei, angajată într-un război.

Excesul de petrol pe piața mondială a împins prețurile în jos, iar prețul sortimentului rusesc Urals a scăzut sub plafonul de 60 de dolari pe baril, stabilit de G7 și Uniunea Europeană. Conform calculelor Reuters, pe 15 și 16 octombrie, în porturile baltice și în Novorossiisk, prețul Urals a coborât sub acest nivel pe fondul scăderii prețului petrolului Brent.

Prețurile mondiale la petrol au scăzut la începutul acestei săptămâni cu aproximativ 6 dolari, ajungând la 74 de dolari pe baril, în urma prognozelor de cerere în scădere pentru anii 2024–2025, emise de OPEC și Agenția Internațională pentru Energie. Un alt factor a fost și faptul că Israelul nu plănuiește să lovească infrastructura petrolieră a Iranului, ca răspuns la atacurile cu rachete. Pe lângă scăderea prețurilor globale, prețul Urals a fost influențat și de creșterea costurilor de transport maritim și de majorarea discounturilor în porturile indiene, notează Reuters.

În ultimele luni, discountul pentru Urals a fost de 12-13 dolari în porturile din vestul Rusiei. Potrivit calculelor Reuters, marți, prețurile pentru partidele Urals cu încărcare din porturile baltice, pe bază FOB, au scăzut sub 60 de dolari pe baril, iar miercuri erau cotate la 59,95 dolari. În portul Novorossiisk, prețul a fost ușor mai mic, la 59,35 dolari pe baril. Aceasta este a doua oară când prețul Urals scade sub 60 de dolari pe baril din septembrie, când prețul Brent a coborât temporar sub 70 de dolari pe baril, minimul din 2021.

#cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump este pregătit să declanșeze o nouă ofensivă în războiul comercial global, anunțând miercuri după-amiază, în cadrul unei ceremonii programate la Casa Albă, impunerea unor tarife vamale reciproce pentru partenerii comerciali ai Statelor Unite. Noile măsuri, denumite de Trump „Ziua eliberării”, ar urma să intre în vigoare imediat după anunțul oficial, scrie Reuters.

În plus, o taxă vamală globală separată de 25% pentru importurile auto va fi aplicată începând cu 3 aprilie, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Trump susține de săptămâni întregi că noile tarife au scopul de a echilibra ratele vamale scăzute practicate de SUA față de cele ale altor țări și de a contracara barierele netarifare care dezavantajează exporturile americane. Deși unele surse au indicat posibilitatea unei taxe universale de 20%, oficiali din administrație au sugerat că este mai probabilă o abordare diferențiată, cu tarife aplicate individual pe țări, la niveluri ceva mai mici.

Potrivit fostului consilier comercial din primul mandat al lui Trump, numărul țărilor vizate de noile tarife ar putea depăși cele aproximativ 15 menționate anterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent – țări cu excedente comerciale majore față de SUA.

Bessent le-a declarat marți congresmenilor republicani că noile tarife reciproce reprezintă un „plafon” al nivelului maxim de taxe impuse și că acestea ar putea fi reduse dacă țările respective vor răspunde cerințelor administrației americane.

De la revenirea la Casa Albă, în urmă cu puțin peste zece săptămâni, Trump a reintrodus taxe vamale de 25% pentru oțel și aluminiu (extinse la produse în valoare de 150 miliarde de dolari) și a impus o taxă de 20% pentru toate importurile din China, invocând lupta împotriva fentanilului. O scutire temporară pentru mărfurile din Canada și Mexic legate de aceste tarife expiră tot miercuri.

Oficialii Casei Albe au confirmat că tarifele se vor aplica cumulativ. De exemplu, un automobil produs în Mexic care anterior era taxat cu 2,5%, va fi supus și tarifelor pentru fentanil, și celor sectoriale auto – ajungând la 52,5%, fără a include și eventualul tarif reciproc.

Pe fondul incertitudinii legate de amploarea noilor taxe, încrederea investitorilor, consumatorilor și a mediului de afaceri este în scădere. Economiștii de la Banca Rezervei Federale din Atlanta estimează că tarifele vor majora prețurile interne, afectând angajările și ritmul de creștere economică.

Piața bursieră a reacționat puternic: de la jumătatea lunii februarie, capitalizarea bursieră americană a pierdut aproape 5 trilioane de dolari. Marți, Wall Street a încheiat sesiunea în teritoriu mixt, investitorii așteptând cu nervozitate detalii despre pachetul de măsuri.

Uniunea Europeană, Canada și Mexic au anunțat deja că vor răspunde prin tarife proprii și alte măsuri de retorsiune. Premierul canadian Mark Carney și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, au discutat marți despre planuri comune de a „contracara acțiunile comerciale nejustificate” ale Washingtonului.

„În fața unor vremuri dificile, Carney și Sheinbaum au subliniat importanța apărării competitivității nord-americane și a respectării suveranității naționale”, a transmis biroul premierului canadian.

Tot mai multe companii americane se plâng că un val de „Buy Canadian” face ca accesul produselor lor pe rafturile canadiene să devină tot mai dificil.

Trump justifică noile măsuri prin nevoia de a corecta dezechilibrele comerciale majore, acuzând decenii de acorduri de liber schimb care au afectat producătorii americani. Deficitul comercial de bunuri al SUA depășește în prezent 1,2 trilioane de dolari.

Însă economiștii avertizează că tarifele masive vor amplifica inflația și vor lovi atât economia americană, cât și economia globală. Potrivit estimărilor Yale University Budget Lab, o taxă suplimentară de 20% ar costa gospodăria americană medie cel puțin 3.400 de dolari anual.