Ce resturi din industria alimentară exportă Republica Moldova. Turcia și România, principalele piețe

În luna septembrie 2024, Republica Moldova a exportat peste 7 225 tone de produse din categoria „Resturi și deșeuri din industria alimentară; hrană preparată pentru animale”, acoperind o valoare totală de 26,2 milioane de lei. Principalele produse exportate au fost „Barda și deșeuri din fabricarea berii” și „Tărâțe de grâu”, care au reprezentat 91,6% din totalul exporturilor. În termeni valorici, produsele „Barda și deșeuri din fabricarea berii”, „Tărâțe de grâu” și „Șrot de soia” au acoperit 94,9% din valoarea exportului, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În același timp, Moldova a importat peste 7 000 tone de produse din aceeași categorie, cu o valoare totală de 113 721 898 lei. Principalele produse importate au fost „Produse utilizate în hrănirea animalelor” (54,1%), „Șrot de soia” (28,1%) și „Hrană pentru câini sau pisici” (15%), reprezentând 97,1% din cantitatea totală importată.

„Un caz special îl reprezintă „Șrotul de soia”, din care au fost exportate 230 000 kg în valoare de 3 943 156 lei, la un preț mediu de 17,14 lei/kg. Totodată, s-au importat 1 965 680 kg de „Șrot de soia” în valoare de 19 447 735 lei, la un preț mediu de 10 lei/kg. Acesta a fost exportat în Elveția, Austria și Germania, în timp ce importurile au provenit din România și Ucraina, cu o diferență de 1 735 680 kg și 15 504 578 lei în favoarea importurilor”, a explicat Rija.

Pe parcursul lunii, 18 companii din Moldova au exportat aceste produse în 8 țări, cele mai importante destinații fiind Turcia (44,5%) și România (44,1%). De asemenea, 64 de companii au fost implicate în importul acestor produse din 23 de țări, cu Ucraina ca principal furnizor (60,2% din importuri), urmată de România (19,2%).

Liderul exporturilor a fost compania ANCOM-AGRO SRL, care a realizat exporturi de „Barda și deșeuri din fabricarea berii” în România, în valoare de 12 648 585 lei, reprezentând 44,5% din exportul total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rija #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Îmbătrânirea populaţiei la nivel global afectează deja finanţele publice din întreaga lume, iar agenţiile de rating sunt de părere că declinul demografic, în lipsa unor reforme radicale, va aduce guvernele lumii în situaţia vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor trebui să majoreze taxele cetăţenilor, scrie Financial Times.

„În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody’s Investors Services.

Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au majorat în această lună ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară încoace – ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernelor.

„În timp ce evoluţiile demografice se produc într-un ritm lent, problema cauzată de acestea se agravează. Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimţite puternic în anumite ţări, iar problema pare să se agraveze în continuu”, a declarat Edward Parker, şeful global de cercetare pentru suverani şi supranaţionali la Fitch, care a retrogradat luna trecută ratingul de credit al Franţei.

Agenţiile de rating spun că majorarea costurilor de împrumut impactează atât populaţia, cât şi finanţele publice, care se confruntă cu probleme pe fondul nevoilor de finanţare pentru sistemului de sănătate şi pensii.

Acest lucru a afectat perspectivele de finanţare în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 20% în prezent la 30% până în 2050, precum şi în Japonia şi SUA.

Marko Mrsnik, analist la S&P Global Ratings, a adăugat că o creştere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut ar creşte raportul dintre datorie şi PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit şi SUA cu aproximativ 40-60 de puncte procentuale până în 2060.

„Aceasta este o creştere foarte importantă şi implică faptul că, pentru ca datoria publică să rămână sustenabilă, ar fi probabil necesare reforme care să abordeze fie problemele legate de îmbătrânire, fie alte reforme fiscale”, a declarat analistul.

S&P a declarat în ianuarie că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atenua costurile generate de îmbătrânirea populaţiei.

Agenţia a estimat că, în absenţa unor reforme ale politicilor fiscale legate de îmbătrânirea populaţiei, guvernele se vor confrunta cu un deficit de 9,1% din PIB până în 2060, o creştere uriaşă de la 2,4% în 2025.

Analiştii spun că, la nivel mondial, ţările din Europa Centrală şi de Sud au printre cele mai proaste profiluri demografice, evidenţiind totodată Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte cu una dintre cele mai rapide rate la nivel mondial.