Cum am putea beneficia în urma prezidențialelor și referendumului? „Aderarea la UE este biletul Moldovei către progres”

18 Oct. 2024, 21:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2024, 21:08 // Actual //  Ursu Victor

Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova urmează să se desfășoare alegerile prezidențiale, un scrutin esențial pentru viitorul țării. Concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale, va avea loc un referendum decisiv privind modificarea Constituției pentru a permite aderarea la Uniunea Europeană. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Pentru ca referendumul să fie considerat valid, este necesară o participare de cel puțin 30% din electorat. Jurnalistul Cristian Gherasim a analizat cum Moldova ar putea beneficia semnificativ de pe urma aderării la Uniunea Europeană.

„Săptămâna aceasta, Moldova votează într-un referendum cheie privind viitoarea aderare la UE, care va decide viitorul țării. Dar ce avantaje ar aduce perspectiva aderării la UE? Moldova, situată între Uniunea Europeană și Ucraina, se confruntă cu o serie de provocări. De la economie la reformele judiciare lente și depopularea rapidă, țara se confruntă cu dificultăți pe care nu le poate depăși singură. Deși nu există o soluție magică pentru a depăși aceste obstacole, un vot pro-UE la referendumul care urmează—programat pentru 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale din țară—ar pune cu siguranță țara pe calea cea bună. Moldovenilor li se adresează o întrebare simplă: Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Președinta în funcție, Maia Sandu, face campanie pentru un vot favorabil. Sondajele de opinie sugerează că moldovenii vor vota într-adevăr pentru un viitor european și pentru ca Sandu să servească un al doilea mandat”, notează jurnalistul Cristian Gherasim, într-un material de opinie.

Economia

Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 7.000 de euro, aproximativ o treime din cel al vecinului său, România, membru al UE.

Astfel, potențialul de progres economic asociat cu aderarea la Uniunea Europeană este incontestabil. De la aderarea la UE în 2007, puterea de cumpărare a României a crescut de la 43% la 78% din media UE.

Economia Moldovei depinde în mare măsură de agricultură. Sectorul angajează mai mult de un sfert din forța de muncă și generează 12% din PIB-ul țării. Întrucât Moldova ar trebui să investească masiv în acest sector pentru a-l aduce la nivelul standardelor europene, fondurile vor fi disponibile prin politica agricolă comună a UE odată ce Moldova va deveni stat membru.

În plus, așa cum a subliniat recent ministrul Economiei din Moldova, statutul de candidat la UE ar transmite investitorilor că Moldova este un partener de afaceri viabil.

UE este principalul partener comercial al Moldovei, reprezentând 53,7% din totalul comerțului în 2023. Pentru o economie orientată spre export, precum cea a Moldovei, accesul rapid și ieftin pe piețele UE este crucial.

Infrastructura

Moldova are cele mai proaste drumuri din Europa. Acest lucru duce la accidente rutiere și pierderi economice din cauza infrastructurii defectuoase.

Aderarea la UE ar însemna că țara poate accesa mai multe fonduri pentru a-și îmbunătăți infrastructura.

O infrastructură mai bună ajută la conectarea lanțurilor de aprovizionare și la deplasarea eficientă a bunurilor și serviciilor peste granițe. De asemenea, îmbunătățește calitatea vieții prin crearea de oportunități de angajare și îmbunătățirea accesului la sănătate și educație.

Demografia

Cercetările realizate de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul, cu sediul în Chișinău, au arătat că, în mod uimitor, Republica Moldova revine la niveluri ale populației care nu au mai fost văzute din 1950—populația sa a scăzut cu 1,5 milioane de persoane în ultimii 30 de ani.

Ultimul recensământ, care datează din 2014, plasează populația țării la 2,8 milioane, în scădere față de 4,3 milioane înregistrate la recensământul din 1989.

Moldova își pierde populația rapid, mai repede decât orice altă țară ocupată de Uniunea Sovietică. Aproape o treime din populație a plecat în ultimele trei decenii în căutarea unor perspective mai bune de muncă în străinătate.

Deoarece economia lentă și piața muncii s-au dovedit a fi principalele motive pentru care moldovenii emigrează, crearea unor condiții economice mai bune acasă prin investiții UE ar putea ajuta la stoparea sau chiar inversarea acestei tendințe.

Instituții mai puternice

Președintele Moldovei a promis toleranță zero față de corupție, iar sprijinul din partea Bruxelles-ului este esențial pentru atingerea acestui obiectiv. Ca membru al UE, Moldova va beneficia de mecanisme care să ajute la protejarea statului de drept, asigurându-se că instituțiile țării rămân puternice și respectă standardele democratice.

Aderarea la UE ar oferi, de asemenea, Moldovei mai multe opțiuni pentru a combate orice interferență externă. Recent, șeful Poliției din Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că există dovezi semnificative că Rusia folosește mita, războiul hibrid și dezinformarea, într-un mod fără precedent, pentru a influența opinia publică în timpul referendumului viitor.

În plus, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, a spus că Rusia încearcă acum să portretizeze în mod fals o lipsă de sprijin popular pentru integrarea europeană. Parlamentul European a condamnat, de asemenea, ferm interferența Rusiei în referendumul viitor și a luat măsuri pentru a combate dezinformarea.

Un membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular European, Rareș Bogdan, a introdus un amendament care a asigurat 45 de milioane de euro în fonduri destinate combaterii răspândirii știrilor false în Moldova. Moldova a înființat, de asemenea, un centru destinat combaterii discriminării.

„Aderarea la UE este biletul Moldovei către progres. Această călătorie va fi la fel de provocatoare pe cât este de necesară. Cu toate acestea, fără sprijin popular și o participare semnificativă la referendum (participarea trebuie să atingă 30% pentru a fi valabilă), această călătorie s-ar putea opri brusc, cu efecte devastatoare pentru viitorul Republicii Moldova”, conchide astfel jurnalistul citat.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.