Producătorul de aeronave Boeing ar putea să își vândă din active, pentru a-și îmbunătăți situația financiară

Boeing explorează vânzarea de active, într-o încercare de a-şi consolida finanţele fragile prin renunţarea la unităţile sale neesenţiale sau neperformante, a relatat publicaţia Wall Street Journal, transmite News.ro.

Săptămâna trecută, producătorul de avioane a ajuns la un acord pentru a vinde o mică unitate de apărare care produce echipamente de supraveghere pentru armata SUA, potrivit surselor citate de ziar.

Boeing a trecut dintr-o criză în alta în acest an, începând cu 5 ianuarie, când un panou de uşă s-a desprins în aer de pe un avion 737 MAX. De atunci, CEO-ul companiei a demisionat, producţia a fost încetinită, în timp ce autorităţile de reglementare investighează cultura de siguranţă a companiei, iar în septembrie 33.000 de muncitori sindicalizaţi au intrat în grevă.

WSJ a scris că în recentele întâlniri privind performanţele financiare, noul CEO, Kelly Ortberg, a cerut şefilor de divizii să prezinte valoarea acelor unităţi pentru companie.

Consiliul de administraţie al Boeing s-a întâlnit recent pentru a discuta următorii paşi pentru companie, unde directorii iau discutat cu şefii diviziilor şi au analizat rapoartele pentru a examina starea fiecărei unităţi.

Boeing a refuzat să comenteze informaţiile.

Muncitorii afiliaţi la sindicatul companiei sunt aşteptaţi să voteze miercuri asupra unei noi propuneri de contract, care include o creştere salarială de 35% pe o perioadă de patru ani.

Greva a oprit producţia celui mai bine vândut avion al companiei, 737 MAX, precum şi a modelelor 767 şi 777, exercitând o presiune suplimentară pe finanţele sale deja slăbite.

La începutul acestei luni, Boeing a anunţat că va reduce 17.000 de locuri de muncă, adică 10% din personalul său global, şi va înregistra pierderi de 5 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #companie #Boeing

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.