Proiectul EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC), finanțat de Uniunea Europeană, a ajuns la final

Joi, 24 octombrie 2024, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Eurochambres, a organizat Conferința de închidere a Proiectului EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC), un proiect finanțat de Uniunea Europeană. Evenimentul a avut loc la Chișinău și a reunit peste 100 de participanți, inclusiv reprezentanți ai delegației UE în RM, ai Guvernului Republicii Moldova, Camere Naționale de Comerț din țările partenere și antreprenori din diverse state: Belgia, Spania, Italia, Grecia, Lituania, Estonia, România, Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan.

Lansat în 2019, Proiectul EU4Business: Connecting Companies a avut ca scop consolidarea relațiilor comerciale între Uniunea Europeană și țările din Parteneriatul Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina), sprijinind dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Proiectul a facilitat accesul IMM-urilor la finanțare, a susținut dezvoltarea serviciilor de afaceri și a promovat îmbunătățirea reglementărilor în vederea creșterii competitivității pe piețele internaționale.

În cadrul conferinței, au fost prezentate rezultatele proiectului, impactul asupra beneficiarilor din IMM-uri și lecțiile învățate în procesul de implementare.

„Conferința marchează un moment important pentru țara noastră, care, în calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, își consolidează poziția de partener strategic pe piața europeană. Proiectul EU4BCC a avut un impact considerabil asupra unor sectoare esențiale ale economiei noastre, precum agricultura ecologică, vinificația, turismul, textilele și industriile creative. Prin acest proiect, IMM-urile din Moldova și din țările partenere au beneficiat de noi oportunități de dezvoltare și export, contribuind astfel la creșterea competitivității economiilor noastre”, a declarat Sergiu Harea, Președintele CCI a RM, a subliniat importanța acestui proiect pentru economia Republicii Moldova.

De asemenea, a fost evidențiată relația strânsă cu Uniunea Europeană, Moldova exportând peste 65% din produsele sale pe piețele UE, ceea ce subliniază rolul esențial al Uniunii Europene ca partener comercial al țării.

Prim-ministrul Dorin Recean, prezent la eveniment, a accentuat angajamentul Guvernului de a crea un mediu de afaceri favorabil și de a valorifica oportunitățile oferite de piața europeană.

„Antreprenorii noștri valorifică avantajele pieței unice europene: acces la finanțare, peste 450 de milioane de consumatori, eliminarea tarifelor și reglementărilor, precum și standarde de calitate ridicate. Aceste beneficii ne ajută să creștem acasă o economie dezvoltată, un mediu de afaceri competitiv și mai multe locuri de muncă bine plătite. Prioritatea noastră este să continuăm ferm pe calea integrării europene, construind împreună un viitor prosper”, a declarat Dorin Recean.

Pentru a asigura un impact strategic, proiectul EU4BCC a vizat cinci sectoare prioritare: produse bio/organice, industrii creative, textile, turism, sectorul vitivinicol. Fiecare dintre aceste sectoare a beneficiat de sprijin prin intermediul unor consorții sectoriale, care au inclus 4 camere de comerț: două din state membre ale UE și două din țările din Parteneriatul Estic.

Această structură a permis dezvoltarea de parteneriate puternice între întreprinderile din UE și cele din Parteneriatul Estic, facilitând schimbul de bune practici și crearea de alianțe comerciale. Activitățile derulate de la lansarea proiectului în decembrie 2019 au fost adaptate pentru a sprijini comunitatea de afaceri din Parteneriatul Estic, incluzând: 59 de acțiuni sub-grantate (max. 60.000 EUR): 29 B2B matching, 7 twinning-uri, 33 vizite de studiu și 1.268 participanți (326 BSO-uri și 942 IMM-uri) au fost implicați în activitățile proiectului.

Rezultate notabile:

1700 întâlniri B2B organizate;
51 servicii noi dezvoltate;
56 Memorandumuri de Cooperare și 51 contracte semnate între IMM-uri din UE și Parteneriatul Estic;
58 Planuri de Marketing și Strategii de Dezvoltare elaborate;
130 IMM-uri au început noi forme de cooperare.

Au fost organizate, de asemenea, vizite de studiu sectoriale, o Academie de Export online, sesiuni de matchmaking și scheme de mobilitate, cu peste 100 de testimoniale video elaborate

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a jucat un rol activ în implementarea proiectului, participând în mod direct în consorțiile din sectorul vitivinicol și agricultura ecologică. Aceasta a contribuit la promovarea exporturilor și la consolidarea relațiilor comerciale între Moldova și partenerii europeni

#Camera de Comerț #finanțare #proiect #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.