Uniunea Europeană revine la ideea confiscării miliardelor de euro din activele Rusiei

Autoritățile Uniunii Europene discută din nou posibilitatea confiscării directe a activelor rusești, care au fost înghețate în urma sancțiunilor impuse din cauza războiului din Ucraina, conform unui raport publicat de Politico, care citează oficiali familiarizați cu subiectul.

Spre deosebire de Statele Unite, unde a fost adoptată în aprilie o lege care permite confiscarea directă a rezervelor Băncii Centrale a Rusiei, UE nu a luat măsuri similare, utilizând în schimb veniturile provenite din fondurile pe care Kremlinul le deține în titluri de valoare europene și pe conturi bancare.

Cu toate acestea, această poziție ar putea suferi modificări, spun sursele Politico. Se pare că depozitarul Euroclear, care administrează miliarde de euro în active private și de stat, ar putea primi dreptul de a utiliza direct aceste fonduri, în cazul în care Moscova va începe confiscarea banilor și proprietăților investitorilor occidentali în Rusia.

În legătură cu Euroclear, au fost depuse mai multe plângeri în instanțele rusești, prin care băncile și companiile occidentale care aveau bani în Rusia riscă să-și piardă activele. Conform surselor Politico, depozitarul face presiuni asupra Comisiei Europene, insistând că are nevoie de capacitatea de a-și acoperi pierderile posibile.

În plus, modificarea politicii ar permite „să susțină” un credit acordat Ucrainei în valoare de 45 de miliarde de euro, pe care UE îl oferă garantat de activele rusești înghețate. Aceste măsuri sunt discutate în cadrul unei revizuiri generale a sancțiunilor europene, însă până acum au fost blocate de Ungaria.

Până în prezent, Uniunea Europeană a înghețat aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești, impunând sancțiuni Ministerului de Finanțe, Băncii Centrale a Rusiei și Fondului Național de Bunăstare în primele zile ale conflictului. Cu toate acestea, Banca Centrală a Rusiei continuă să includă aceste fonduri în rezervele sale valutare, pe care regulatorul le estimează la 624,9 miliarde de dolari, conform datelor din 18 octombrie.

Cu toate acestea, valoarea reală a rezervelor disponibile ar putea fi aproape dublu mai mică: țările G7 au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale. Toate valutele au fost blocate, cu excepția yuanului chinezesc, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari. De asemenea, Banca Centrală dispune de rezerve de aur de peste 2.000 de tone, evaluate la 199,7 miliarde de dolari la începutul lunii octombrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #confiscare #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii din Republica Moldova se confruntă cu o situație critică, în condițiile în care costurile logistice au crescut cu peste 45%, iar o parte tot mai mare din prețul cerealelor este absorbită de transport, a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov.

Potrivit deputatului, problemele sunt amplificate de scumpirea carburanților, lipsa capacităților suficiente de transport și cozile de la punctele vamale și din Portul Internațional Liber Giurgiulești.

„Avem problema logistică, avem problema scumpirii carburanților și transportul este foarte scump. În afară de faptul că transportul este foarte scump, el nu este disponibil, rândurile sunt foarte mari atât la vamă, cât și în portul Giurgiulești”, a declarat Ivanov.

Acesta susține că majorarea costurilor logistice lovește direct în agricultorii care încă dețin cereale în depozite și care nu reușesc să le valorifice la un preț suficient pentru a-și acoperi cheltuielile.

„Logistica a crescut cu peste 45%. Ca să înțelegeți cât de gravă este situația, dintr-un kilogram de grâu ajuns în portul Giurgiulești, undeva 75–80 de bani reprezintă numai costul de transport”, a spus președintele Comisiei agricultură.

Ivanov a criticat și modul în care este prezentată existența stocurilor de carburanți, afirmând că problema esențială este cine suportă costurile constituirii acestora.

„Se anunță foarte mult că avem stocuri pe zece zile. Întrebarea este: pe banii cui s-au făcut aceste stocuri și cine va plăti aceste stocuri?”, a declarat deputatul.

Potrivit lui, existența unor rezerve nu ar reflecta neapărat o capacitate mai bună de gestionare a situației, ci inclusiv faptul că o parte dintre agricultori nu au avut resurse pentru a-și cumpăra motorină din timp.

Ivanov susține că mulți fermieri se află „la limită”, atât din cauza prețurilor ridicate la carburanți, cât și pentru că nu au reușit să-și vândă cerealele, despre care afirmă că în unele cazuri sunt comercializate sub costul de producție.

„Mulți agricultori, din păcate, nu și-au făcut stoc, nu au făcut achiziții de motorină. Mulți agricultori sunt la limită, atât prin prisma faptului că motorina este foarte scumpă, cât și prin prisma faptului că nu au reușit să vândă cerealele care deja sunt sub costul de producție”, a spus Ivanov.

Președintele Comisiei pentru agricultură consideră că instituirea unei stări de urgență nu este suficientă pentru soluționarea problemelor din sector și a criticat Guvernul pentru modul în care gestionează situația.

„Este o situație critică și, din păcate, această situație nu va fi rezolvată doar printr-o simplă stare de urgență”, a declarat Ivanov.

Deputatul a comparat starea de urgență cu „tragerea jaluzelelor” în casa Guvernului, afirmând că măsurile luate în această perioadă vor genera ulterior costuri care vor trebui achitate.

„Ultima jaluzea va fi ridicată, casa va sclipi, noi vom avea impresia că totul este bine, dar de fapt va veni și nota de plată pentru acea curățenie. Vom plăti”, a conchis Serghei Ivanov.

#criză #Agricultură #Guvern