Republica Moldova își dublează importurile de energie nucleară din România

Începând din luna noiembrie, Republica Moldova va dubla importurile de energie electrică de la centrala nucleară Cernavodă, operată de compania de stat românească Nuclearelectrica. Astfel, Energocom va achiziționa 20 MWh bandă pe zi de la centrala nucleară din România, dublu față de cantitatea importată în luna octombrie, totalizând 14.400 MWh, echivalentul a aproximativ 4% din necesarul lunii.

În plus, Energocom va cumpăra aproximativ 51.625 MWh de pe bursa română OPCOM, destinați în special pentru orele de vârf. Pentru luna noiembrie, Moldova estimează un consum total de 380.000 MWh pe malul drept al Nistrului, din care 53% vor proveni de la centrala termoelectrică moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES), echivalând 202.000 MWh.

De asemenea, 25% din necesar, adică 95.000 MWh, vor fi asigurați de centralele termice din Chișinău și Bălți, iar 4% vor fi furnizați de parcurile și instalațiile de energie regenerabilă, care se estimează că vor genera 16.412 MWh.

Cu toate acestea, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) avertizează că Moldova ar putea întâmpina dificultăți în asigurarea necesarului de energie în iarna aceasta, în cazul unei crize de aprovizionare provocate de posibila stopare a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina către Transnistria, ceea ce ar limita capacitatea de import de electricitate din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achhizitie #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un grup de senatori americani a introdus în Congres un proiect de lege care prevede confiscarea încărcăturii de petrol de pe tancurile rusești aflate pe listele de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA, relatează Reuters. Măsura vizează în special așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, care, potrivit Centrului finlandez CREA, transportă aproximativ 75% din exporturile de țiței ale Moscovei.

Potrivit proiectului, petrolul confiscat va fi vândut pe piață, iar sumele obținute vor fi utilizate pentru reducerea datoriei publice a SUA. Inițiatorii propun și crearea unui fond special, numit Russian Sanctions Enforcement Fund, gestionat de Departamentul Trezoreriei, cu un buget de 150 milioane de dolari, destinat monitorizării și aplicării sancțiunilor, notează Reuters.

„Acest proiect de lege nu doar că va împiedica tentativele maligne ale Moscovei de a ocoli legislația americană, ci va permite Statelor Unite să valorifice activele confiscate”, a declarat senatorul republican Joni Ernst, unul dintre autorii inițiativei.

În prezent, aproximativ 200 de tancuri petroliere sunt vizate de sancțiunile SUA pentru implicarea în transportul de țiței rusesc peste plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus de G7. Cel mai dur pachet de sancțiuni a fost introdus în ultimele zile ale mandatului lui Joe Biden, vizând deodată 180 de nave, responsabile pentru jumătate din exportul maritim de petrol al Rusiei, adică aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi.

Un exemplu concret este tancul Eventin, înregistrat sub pavilion panamez, care a fost interceptat de autoritățile maritime germane la sfârșitul lunii martie. La bordul navei se aflau 100.000 de tone de țiței rusesc, care au fost confiscate de autoritățile germane în baza sancțiunilor în vigoare.

Acest nou proiect legislativ ar putea schimba fundamental modul în care SUA aplică și monetizează sancțiunile împotriva Federației Ruse, transformând o măsură de presiune economică într-o sursă directă de venit bugetar.