Compensațiile la căldură acordate în numerar: O decizie controversată care riscă să înghețe consumatorii

04 Nov. 2024, 14:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2024, 14:09 // Actual //  Ursu Victor

Noul sistem de acordare a compensațiilor la căldură, care va fi realizat în numerar sau pe card ridică multe semne de întrebare. În trecut, banii erau direcționați direct către întreprinderi, iar consumatorii primeau facturi cu reducerea inclusă, constată expertul în energetică.Sergiu Tofilat.

Tofilat, își exprimă nemulțumirea față de această decizie, punând la îndoială raționamentul din spatele ei. „Nu știu cui i-a trecut prin minte această idee, dar aș dori să-i adresez câteva întrebări. Compensațiile sunt destinate celor cu venituri mici. Când nu ai ce mânca, ultimul lucru la care te gândești e să achiți factura pentru încălzire. Mai mult, cum ne asigurăm că aceste compensații vor fi folosite pentru plata căldurii, având în vedere și problema alcoolismului?”

Tofilat subliniază că denumirea acestor compensații ar trebui să reflecte adevărata lor natură. „Numiți-le ajutor material, căci nu au nimic de-a face cu încălzirea”, a adăugat el.

Critica sa nu se oprește aici. „A fost această propunere consultată cu Ministerul Energiei? Cine a analizat consecințele neplății facturilor? Datoriile întreprinderilor energetice, deja mari, vor continua să crească, și cine va suporta costurile? Consumul de bună credință va fi penalizat din nou?”

Întreprinderile energetice, deja sufocate de datorii și probleme financiare, riscă să ajungă în incapacitate de plată. „Dacă întreprinderile vor colapsa, cine ne va asigura că nu vom îngheța de frig?” întreabă Tofilat, cerând o renegociere a memorandumului cu FMI și o revizuire a reformelor propuse.

„Aceste măsuri trebuie să fie gândite, nu impuse fără o analiză corectă”, conchide expertul.

Începând de astăzi, cetățenii din Republica Moldova pot solicita compensații pentru energia electrică, gaze, energie termică și combustibil solid. Cererile pot fi depuse pe platforma compensatii.gov.md. Compensațiile pentru energie se acordă sub formă monetară, oferită direct fiecărei gospodării eligibile pe cardul bancar al solicitantului sau la poștă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.