A fost dezvăluit cel mai mare furt de Bitcoin din istorie: cum au fugit cu banii oamenilor

24 Iun. 2021, 11:46
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
24 Iun. 2021, 11:46 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

În ultimele săptămâni, au fost furați nu mai puțin de 3,6 miliarde de dolari în Bitcoin. Acesta s-ar putea să fie cel mai mare furt de criptomonede din istorie.

Este aproape imposibil ca banii să fie recuperați. Fondatorii celui mai mare exchange de Bitcoin din Africa de Sud au dispărut cu banii oamenilor. Inițial, s-a crezut că a fost vorba de un atac al unor hackeri. Între timp, investitorii sunt convinși că la baza întregii situații s-au aflat frații Cajee, cei care au înființat Africrypt și care, la această oră, nu par să mai poată fi găsiți.

Oficialii Africrypt au comunicat investitorilor că au fost victima unui atac de tip hacking, dar că ar fi bine să nu raporteze incidentul la autorități, pentru că ”ar încetini” procesul de recuperare al banilor lipsă, scrie playtech.ro.

Câțiva din cei păgubiți au apelat la firma de avocatură Hanekom Attorneys. Din păcate, firma cu pricina a eșuat și ea să-i găsească pe cei doi, dar a putut confirma că cineva a extras fondurile comune, toți banii Africrypt din conturile locale și din portofelele digitale ale clienților și i-a mutat printr-o serie de conturi, făcând imposibilă recuperarea lor.

Cei de la Bloomberg au încercat în mai multe circumstanțe să intre în legătură cu frații Cajee, dar de fiecare dată s-au confruntat cu căsuța vocală. Partea cea mai ”drăguță” a întregul set de circumstanțe este că autoritățile locale nu se pot implica în recuperarea banilor și nici măcar nu pot lansa o investigație oficială asupra întregii situații, deoarece criptomonedele nu sunt considerate un produs financiar din punct de vedere legal în această țară.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.