Istoria afacerii dulci lansată de soții Bandur din Durlești: Este foarte greu să dezvolți ceva când nu depinde de tine

24 Iun. 2021, 11:02
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
24 Iun. 2021, 11:02 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Soții Bandur Mariana și Vadim au lansată o afacere „dulce” încă în anul 2011. Pentru a ajunge să aibă succes au trecut prin multe dificultăți și au apelat la înprumuturi. La început activitatea cu miere și albini era mai mult un hobby decât o afacere. Acum cuplul vinde miere naturală, faguri cu miere, tincturi și chiar lăptișor de matcă. Cuplul recunoaște că este dificil să dezvolți ceva când rezultatele depind de starea vremii.

Cuplul spune că au început afacerea în 2011, iar la început era mai mult un hobby. Au început  cu un stup, iar acum au deja 35 de stupuri pe care le transportă la cules. Nașul a fost cel care a încurajat tinerii să lanseze afacerea și le-a oferit chiar prima familie de albini.

„Afacerea am început-o în 2011 cu un singur stup, era un hobby pentru noi! Totul a început datorită nașului nostru care ne-a încurajat să tranformăm totul într-o afacere de familie. Prima familie de albini ne-au daruit-o nașii.”

În fiecare an, cuplul Bandur investea tot mai mult și înmulțeau albinile în prisacă. Pentru a se dezvolta au aplelat la împrumuturi.

„Cu fiecare an ce trecea investeam din ce în ce mai mult, si asa am înmulțit albinile în prisacă. Nu am avut susținere din alte părți, cu ajutorul Domnului luam împrumuturi pentru a ne dezvolta. Ca oricare afacere avem nevoie de utilaje si inventare pe lânga însăși prisaca.”

Cuplul spune că apicultura este o parte a agriculturii, ceea ce înseamnă că depind foarte mult de condițiile meteo și de cererea care este pe piață.

„Este foarte greu să dezvolți ceva atunci când nu depinde de tine. Apicultura este parte a agriculturii…depindem de timpul de afară. Profitabilitatea la fel depinde de aceste condiții ale vremii și de piață.”

În funcție de produs și de tipul mierii prețul diferă.

„Prețurile produselor apicole sunt diferite, mierea costă între 80-130lei, polenul 45 lei, fagurii cu miere ~150-200 lei, tincturile 100-150lei, lăptișorul de matcă 40 lei.”

Pentru a-și vinde marfa BandurApis participă la diverse târguri, de asemenea își vând produsele și online. De asemenea, producătorii spun că mierea este gustoasă dacă nu are adaosuri.

„Cu realizarea ne ocupăm singuri pe la târguri și postăm anunțuri online.”

În acest an cel mai mult au avut de câștigat de pe urma salcâmului, întrucât a fost ploaie și căldură suficientă, cu toate acestea, albinile au ieșit mai greu din iarnă.

„Anul acesta am extras miere de rapiță, miere de mai și de salcâm. Urmeaza sa transportăm prisaca la pădurea de tei și la lanul de floarea soarelui ca să suplinim stocul și cu aceste tipuri de miere. Spre deosebire de anul trecut (rece si secetos) anul acesta Dumnezeu a data și ploaie și caldura la vremea salcâmului …mai rau au ieșit albinile din iarna.”

21 Oct. 2026, 15:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 15:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.