Bloomberg: Milionarii Bitcoin nu sunt ceea ce obișnuiau să fie

După o scădere de 50%, investițiile în criptomonede nu vor mai fi atât de populare și contagioase.

În cele (aproape) șase luni, criptomoneda Bitcoina crescut cu peste 30.000 $ la 63.000 $ și a revenit din nou – acum planează în jur de 33.000 $ – s-au schimbat multe în lumea reală și virtuală.

Febra speculativă care cuprinde administratorii de fonduri speculative, comercianții plictisiți și miliardarii s-a răcit. Stanley Druckenmiller, unul, a încasat o parte din pariul său. Tranzacția agresivă de 100 de ori cu pârghie a alimentat vânzarea de panică.

În lumina verii post-blocare, o mulțime de evenimente importante din acest an – cumpărarea Bitcoin a Tesla Inc., listarea la bursă a Coinbase Global Inc. și adoptarea Bitcoin de El Salvador ca mijloc legal de plată – arată ca steaguri roșii spumoase , nu dovadă a haiku-ului maximalist că „Bitcoin este inevitabil”.

Povestea unui bilet de aur pentru bogăție este mai greu de răspândit după o reducere de 50%, la fel ca și ideea adoptării în lumea reală dincolo de tranzacționare.

Amprenta energetică a mineritului Bitcoin, odată respinsă ca un risc mai mic decât cripto-ul care dispare pur și simplu la zero, este acum o problemă foarte reală pentru investitorii instituționali și guvernamentali cu cerințe ecologice de îndeplinit; Elon Musk al lui Tesla a găsit imposibil de ignorat. Promisiunea unui refugiu sigur „aur digital” este încă doar o promisiune: corelația prețurilor Bitcoin este mai aproape de un stoc tehnologic Nasdaq decât metalul galben în sine.

Dar efectele de rețea încep să se distrugă; datele blockchain arată o scădere a numărului de adrese care dețin echivalent Bitcoin de 1 milion sau mai mult din ianuarie. Pierderile de pixeli, realizate sau nu, vor avea un efect asupra tuturor, de la proprietarii Lambo până la salvadorenii care câștigă mai puțin de 5,50 USD pe zi, care sunt împinși în cripto.

Dacă succesul înseamnă putera, atunci Bitcoin este departe de eșec. Este susținut de o infrastructură de piață elaborată, chiar dacă diferiți actori au atras amenzi și interdicții de la autoritățile de reglementare.

Cu toate acestea, pentru a ajunge chiar la acest nivel de acceptare va fi nevoie de credința că Bitcoin poate depăși ostilitatea guvernelor care intenționează să-și flexeze mușchii post-pandemici. Indiferent dacă este vorba de reprimarea Chinei împotriva minerilor sau de administrația Biden care a identificat pe bună dreptate cripto-ul ca fiind un factor de ransomware, suspiciunea întemeiată este că revoluția cripto va duce la DeGov și nu doar la DeFi.

#amenintari #milionari #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul alocă mai puțini bani la ministerul Infrastructurii, dar și cel al Agriculturii. Informațiile se regăsesc în proiectul de Lege a Bugetului pentru anul 2023, aprobat de cabinetul de miniștri.

Cel mai mult s-a tăiat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu – 1,5 miliarde lei. Astfel, dacă în 2022, bugetul acestui minister era de 6,1 miliarde lei, pentru 2023 este prevăzut un buget de 4,6 miliarde lei, scrie realitatea.md.

Ministerul Economiei, în fruntea căruia se află Dumitru Alaiba, a pierdut 574 de milioane de lei, comparativ cu anul trecut. Astfel, de la un buget de 827 223 700 lei, cât a fost anul trecut, s-a redus până la 252 939 900 lei.

Veste proastă și pentru agricultori, bugetul ministerului de resort a scăzut cu 550 milioane lei, asta chiar dacă acest an a fost unul secetos, iar scumpirea carburanților și a inputurilor le-a dat mari bătăi de cap fermierilor. Astfel, bugetul ministerului Agriculturii în 2023 va fi de 2,2 miliarde de lei, în comparație cu 2,7 miliarde în anul 2022.

Bugetul ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost diminuat cu 139 de milioane de lei și va fi de peste jumătate de miliard. Totodată, ministerul Mediului va fi redus cu 37 de milioane de lei, până la 561 712 700 lei.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.