„A fost un eșec.” Tofan relansează reforma fiscală și pune din nou TVA-ul pe masă

Premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va prezenta până pe 6 august o nouă versiune a reformei fiscale, după ce prima tentativă de promovare a acesteia a eșuat. Șeful Executivului a declarat că își asumă personal elaborarea reformei și că va fi implicat direct în definitivarea acesteia.

În debutul ședinței Guvernului, Tofan a recunoscut că prima încercare de promovare a reformei fiscale „a fost un eșec”. El a spus că aceasta a fost lansată într-un context nefavorabil, marcat inclusiv de scandalul de la MOLDATSA.

„Noi trebuie să facem reforma fiscală. Noi trebuie să scădem taxele pe muncă, trebuie să scădem taxele pe investiții, ca să încurajăm mai multă lume să muncească și să investească, dar trebuie să le compensăm din altă parte”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, Executivul analizează majorarea taxelor pentru produse și activități considerate nocive, precum tutunul, alcoolul și jocurile de noroc. În ceea ce privește acciza la motorină, premierul a precizat că aceasta este un subiect mai complicat, însă impactul asupra agricultorilor va fi compensat prin restituirea sumelor către fermieri.

Șeful Guvernului a confirmat, de asemenea, că Executivul intenționează să revină la discuțiile privind unificarea cotei TVA, însă procesul ar putea avea loc treptat.

„Am auzit feedbackul data trecută și cred că trebuie să-l încorporăm pe cât de mult posibil, dar totuși va trebui să facem pași de unificare la TVA. Posibil graduală, nu deodată 20%”, a spus Tofan.

Premierul a subliniat că reforma fiscală este un subiect sensibil și le-a cerut miniștrilor să evite declarațiile individuale privind conținutul acesteia până la adoptarea unei poziții comune a Guvernului. Totodată, el a confirmat că modificările fiscale nu vor viza sectorul farmaceutic.

Vasile Tofan i-a solicitat ministrei Finanțelor, Victoria Belous, ca noua reformă fiscală să fie făcută publică până la 6 august, precizând că își asumă responsabilitatea politică pentru acest proiect și că va participa personal la elaborarea lui.

Proiectul politicii fiscale pentru 2027, elaborat de fostul ministru al Finanțelor Andrian Gavriliță, a generat un val de critici din partea mediului de afaceri și a opoziției. Printre cele mai contestate măsuri s-au numărat eliminarea unor facilități fiscale și uniformizarea cotei TVA la 20% pentru mai multe categorii de produse și servicii considerate esențiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.