A început „arderea lentă” a economiei Rusiei

29 Aug. 2022, 05:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2022, 05:11 // Actual //  bani.md

La șase luni de la invadarea Ucrainei, Rusia este împotmolită într-un război de uzură pe care nu l-a anticipat, dar are succes pe un alt front – economia sa dependentă de petrol se află într-o recesiune profundă, dar se dovedește mult mai rezistentă decât se aștepta, scrie CNN.

„Conduc prin Moscova și sunt aceleași ambuteiaje ca înainte”, spune Andrey Nechaev, care a fost ministrul rus al economiei la începutul anilor 1990.

Disponibilitatea Chinei și a Indiei de a cumpăra petrol rusesc ieftin a ajutat, dar Nechaev și alți analiști spun că economia Rusiei a început să scadă și este posibil să se confrunte cu o perioadă prelungită de stagnare ca o consecință a sancțiunilor occidentale.

La suprafață, nu s-au schimbat prea multe, cu excepția câtorva vitrine goale care găzduiau cândva mărci occidentale care au părăsit țara cu sutele. McDonalds se numește acum „Vkusno i tochka”, sau „Gustos și atât”, iar cafenelele Starbucks se redeschid treptat sub marca abia deghizată Stars Coffee.

Exodul întreprinderilor occidentale și valul după val de sancțiuni occidentale punitive care vizează exporturile energetice vitale ale Rusiei și sistemul său financiar au un impact, dar nu în modul în care mulți se așteptau.

Nechaev, care a prezidat unele dintre cele mai turbulente perioade economice ale Rusiei și a ajutat la orientarea tranziției sale către o economie de piață, atribuie o parte din acest lucru băncii centrale.

Rubla s-a prăbușit până la un minim record în raport cu dolarul american la începutul acestui an, în urma invaziei, în timp ce Occidentul a înghețat aproximativ jumătate din rezervele valutare ale Rusiei, în valoare de 600 de miliarde de dolari. Dar de atunci rubla și-a revenit la cel mai puternic nivel față de dolarul american din 2018.

Acesta este în mare parte rezultatul controalelor agresive de capital și al creșterilor agresive ale ratelor în primăvară, care au fost în mare parte inversate acum. Ratele dobânzilor sunt acum mai mici decât înainte de război, iar banca centrală spune că inflația, care a atins un vârf de aproape 18% în aprilie, încetinește și se va situa între 12% și 15% pentru întregul an.

De asemenea, banca centrală și-a revizuit în creștere prognoza privind PIB-ul pentru anul în curs, așteptându-se acum la o scădere de 4% până la 6%. În aprilie, prognoza era pentru o contracție de 8% până la 10%. De asemenea, Fondul Monetar Internațional preconizează acum o contracție de 6%.

A ajutat faptul că Kremlinul a avut opt ani pentru a se pregăti, stimulat de sancțiunile impuse de Occident după ce Moscova a anexat Crimeea în 2014.

„Ieșirea Mastercard, Visa, abia a avut un impact asupra plăților interne, deoarece banca centrală avea propriul sistem alternativ de plăți”, spune Nechaev.

Rusia a înființat cardul de credit Mir, precum și propriul sistem de procesare a tranzacțiilor în 2017.

Și există un motiv pentru care fanii ruși ai McDonalds și Starbucks încă își pot lua doza de fast-food, spune Chris Weafer, partener fondator al Macro Advisory Ltd, o companie de consultanță care consiliază companiile multinaționale din Rusia și Eurasia.

Începând cu 2014, multe branduri occidentale din Rusia au cedat în fața presiunilor guvernamentale și au localizat o parte sau toate lanțurile lor de aprovizionare. Astfel, atunci când aceste companii au plecat, a fost relativ ușor pentru cumpărătorii ruși să le cumpere și să continue să le ruleze, pur și simplu schimbând ambalajul.

„Aceiași oameni, aceleași produse, aceeași aprovizionare”, spune Weafer.

Totuși, nu este o strategie complet etanșă.

Magazinele McDonald’s rebranduite au raportat o penurie de cartofi prăjiți la jumătatea lunii iulie, când recolta de cartofi din Rusia a fost insuficientă, iar furnizorii străini nu au vrut să umple golul din cauza sancțiunilor.

28 Sept. 2026, 14:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Sept. 2026, 14:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Fiscal de Stat anunță încasări de circa 66 de miliarde de lei la Bugetul public național de la începutul anului și până pe 25 septembrie. Suma este cu aproximativ 6,8 miliarde de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 11,6%. Doar în perioada 21–25 septembrie, Fiscul a acumulat circa 4,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a banilor acumulați de la începutul anului a mers la bugetul de stat, unde încasările au ajuns la 27,88 miliarde de lei, cu 3,36 miliarde de lei sau 13,7% mai mult decât în perioada similară din 2025. La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate 22,78 miliarde de lei, în creștere cu aproape 2 miliarde de lei sau 9,6%. Bugetele locale au primit 7,65 miliarde de lei, cu 769,3 milioane de lei mai mult, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au acumulat 7,72 miliarde de lei, în creștere cu 721,8 milioane de lei.

În paralel cu încasările de circa 4,4 miliarde de lei săptămâna trecută, Fiscul a intensificat controalele. Astfel, au fost emise 87 de decizii în cazuri de încălcare a legislației, prin care au fost calculate obligații suplimentare de 10,9 milioane de lei. Din această sumă, 8,1 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 2,8 milioane de lei sunt amenzi.

Alte 107 procese-verbale contravenționale au fost întocmite în aceeași perioadă, iar amenzile aplicate au însumat 254,8 mii de lei. Totodată, Fiscul a emis 74 de decizii privind restituirea TVA, fiind acceptată spre restituire suma de 60,4 milioane de lei.

Fiscul a recuperat și bani de la contribuabilii cu datorii. Prin măsuri de executare silită au fost încasate 35,57 milioane de lei, dintre care 35,05 milioane de lei au fost recuperate direct din conturile bancare ale restanțierilor, iar alte 520 de mii de lei din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare, contribuabilii au achitat restanțe de încă 21,42 milioane de lei către Bugetul public național.

Datele SFS mai arată că, între 21 și 25 septembrie, autoritatea a preluat în evidență 21 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 516,9 mii de lei. Cea mai mare parte, 513,69 mii de lei, provine din 14 dosare transmise de Serviciul Vamal. Din vânzarea bunurilor confiscate, în bugetul de stat au ajuns alte 48,78 mii de lei.