A șasea putere mondială incapabilă să schimbe jocul lui Putin: Rusia tot mai dependentă de o țară prietenă

O mare putere mondială, a șasea economie globală în 2022, este incapabilă să schimbe jocul lui Vladimir Putin, care după ce a pierdut piețele din Europa s-a orientat spre alte continente. Astfel, apropierea tot mai mare a Rusiei de China nu poate fi oprită de India, deoarece New Delhi nu dispune de pârghia necesară.

În schimb, India preferă să coopereze simultan atât cu Occidentul, cât și cu Rusia, în avantajul dezvoltării economiei sale, potrivit The Diplomat.

New Delhi își va păstra parteneriatul cu Moscova, nu pentru a ține Rusia departe de China și în ciuda apropierii tot mai mari a Rusiei de Beijing. Cum putem explica cooperarea continuă a guvernului de la New Delhi cu Moscova, în ciuda legăturilor puternice chino-ruse?

În primul rând, însă, aceasta este pur și simplu starea naturală a afacerilor internaționale. Fiecare guvern își joacă propriul joc de politică externă în diferite diviziuni politice.

India este forțată să accepte prietenia Rusiei cu China în același mod în care este forțată să accepte relațiile dintre SUA și Pakistan.

Washingtonul, la rândul său, închide în mare parte ochii la cooperarea Indiei cu Rusia și a Pakistanului cu China și așa mai departe.
Cele trei concluzii principale trase de către expertul Krzystof Iwanek de la Centrul Asia Research din Polonia, despre locul Indiei în acest labirint de relații sunt enumerate mai jos.

1.New Delhi preferă să aibă parteneriate simultane cu două centre globale de putere – Occidentul și Rusia – în timp ce vede o a treia putere mondială, China, ca o amenințare.

2.India este dispusă să coopereze cu Occidentul împotriva Beijingului, deoarece aici pot face o cauză comună. În același timp, New Delhi este conștient că nu poate coopera cu Moscova pe același domeniu.

3.Guvernul indian ar prefera ca Rusia să nu se apropie mai mult de China și trebuie să știe bine că interdependența din ce în ce mai adâncă a Moscovei și Beijingului va deveni din ce în ce mai mult o provocare pentru India. Cu toate acestea, New Delhi pur și simplu nu are pârghia adecvată pentru a opri acest proces, sau chiar pentru a-l încetini.
China și India deficit în schimburile cu Rusia
Un prim punct critic: China este o destinație de top pentru exporturile rusești, la o valoare care depășește cu mult exporturile către India. În ultimii patru ani (ianuarie 2019-decembrie 2022), exporturile rusești către China au crescut, păstrând constant poziția Beijingului de principal client al Moscovei. Chiar și la cel mai scăzut punct din această perioadă, exporturile Rusiei către China au depășit ca valoare exporturile către India.

Acest punct a fost înregistrat în iulie 2019, când exporturile rusești către China valorau „doar” 2,27 miliarde de dolari, comparativ cu 600 de milioane de dolari către India.
Să menționăm faptul că schimburile comerciale dintre China și Rusia au atins 190 de miliarde de dolari în 2022, în care exporturile Rusiei spre China au fost de 114,15 miliarde de dolari (creștere de 43,4% față de 2021), iar exporturile Chinei spre Moscova – 76,12 miliarde de dolari (creștere de numai 12,8%).

În al doilea rând, China și India sunt ambele clienți de top ai Rusiei pentru produse militare. Comerțul cu arme rămâne coloana vertebrală a relațiilor New Delhi cu Moscova, majoritatea produselor militare folosite de forțele indiene fiind încă de producție rusă/sovietică. Dar același schimb rămâne și un element crucial al legăturilor Rusiei cu China.

Putin a căzut în capcana întinsă de Xl

În al treilea rând, China este un client mai important pentru combustibilii fosili ruși decât India. Înainte de 2022, India a fost o destinație marginală pentru țițeiul rusesc. Doar situația dificilă a companiilor rusești, cauzată de consecințele deciziei Moscovei de a invada Ucraina, le-a forțat să vândă petrol la New Delhi la prețuri mult mai ieftine.
În plus, New Delhi nu are nicio influență asupra Moscovei când vine vorba de importurile rusești din India. Importurile Indiei din Rusia au crescut de aproximativ cinci ori, ajungând la 41,56 miliarde de dolari în perioada aprilie 2022 – februarie 2023 a acestui an fiscal. În 2021-22, Rusia a fost al 18-lea cel mai mare partener de import al Indiei, reprezentând 9,86 miliarde de dolari din importuri, conform Economic Times.

Rusia a devenit a patra cea mai mare sursă de import a Indiei în primele 11 luni ale anului fiscal curent. De la o cotă de piață de mai puțin de 1% în coșul de importuri al Indiei înainte de începerea conflictului ruso-ucrainean, cota Rusiei în importurile de petrol ale Indiei a crescut la 1,27 milioane de barili pe zi în ianuarie, ajungând la 28%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#putere #china #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.