Ucraina ia la țintă o puternică bază militară a lui Putin: Trebuie lovită fortăreața de la 300 de kilometri de Moldova

29 Mart. 2023, 07:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Mart. 2023, 07:30 // Actual //  bani.md

După ce Ucraina a reușit să țină piept armatei lui Putin și să elibereze aproape jumătate din teritoriile ocupate de ruși, acum Kievul se pregătește pentru o nouă operațiune, apreciază experții internaționali.

Astfel, trupele ucrainene vizează să neutralizeze bazele din Crimeea ale Rusiei, care reprezintă o adevărată fortăreață militară, de unde sunt coordonate cele mai multe atacuri.

Recentele lovituri cu drone ale Ucrainei asupra Crimeii, aflată la numai 300 de kilometri de România, ocupate de ruși evidențiază importanța neutralizării puterii de foc a Moscovei în peninsulă, în timp ce Kievul își pregătește mult așteptata contraofensivă de primăvară, potrivit Financial Times.

Rusia și-a folosit numeroasele sale facilități militare din teritoriu – inclusiv portul Sevastopol, unde se află flota sa din Marea Neagră, și baza aeriană Saki – pentru a lansa lovituri cu rachete în toată Ucraina și pentru a-și sprijini forțele terestre din sudul și estul țării.

Oficialii ruși au declarat că atacurile aeriene și navale ale Ucrainei de săptămâna trecută cu drone au vizat portul Sevastopol și nodul feroviar din nordul Dzhankoi, dar au negat orice daune aduse activelor militare ale Rusiei.

Oficialii ucraineni susțin că un transport feroviar de rachete de croazieră rusești Kalibr a fost lovit în Dzhankoi – la aproximativ 130 km de cea mai apropiată poziție ucraineană – chiar dacă ei continuă să evite să-și asume loviturile de pe teritoriul Rusiei, precum și în Crimeea.

Ucraina nu a primit rachete cu rază lungă de acțiune

„Acesta face parte din procesele care vor avea loc înainte de demilitarizarea și dezocuparea atât a peninsulei Crimeea, cât și a tuturor teritoriilor ocupate ale Ucrainei”, a declarat Andriy Yusov, ofițer de informații militare ucrainene.

„Există instalații militare în masă în Crimeea pe care Rusia le-a transformat într-o logistică esențială și depozite în acest război”, a declarat Victoria Nuland, subsecretar de stat al SUA, la un eveniment de la Carnegie Endowment, de luna trecută. „Acestea sunt ținte legitime. Ucraina le lovește și noi sprijinim asta.”

Phillip Karber, un strateg militar american, a declarat că Crimeea este folosită de Rusia ca „un pumnal militar care vizează inima Ucrainei”. Peninsula găzduiește șase aerodromuri din Rusia, 20 de docuri cu nave și submarine, 12 radare și lansatoare de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, cazărmi, centre de comandă și control și podul din strâmtoarea Kerci, pe care Putin l-a construit după anexare și deschis în 2018.

Kievul și-a intensificat eforturile pentru a-și dezvolta propriile drone și pentru a achiziționa altele suplimentare capabile de lovituri cu rază mai lungă. Dar nu este clar dacă a strâns suficient pentru o mare campanie de demilitarizare a Crimeei. Capacitățile de lovitură care schimbă jocul au fost incluse de luni de zile pe lista de dorințe a Ucrainei de armament furnizat de Occident.

Acestea includ racheta ATACMS cu o rază de 300 km, care ar putea fi lansată de la sistemele de rachete cu lansare multiplă Himars pe care Ucraina le-a obținut deja. „În raport cu alte capabilități scumpe, peste 100 de ATACMS ar fi foarte rentabile și ar putea fi încă livrate la timp pentru a coincide cu contraofensiva ucraineană”, a spus Karber.

„Este de fapt o fortăreață militară chiar în mijlocul Mării Negre”, a declarat Serhii Kuzan, președintele think-tank-ului Centrului Ucrainean de Securitate și Cooperare din Kiev. „Acesta este o amenințare pentru toate țările din regiunea Mării Negre. Și, desigur, în primul rând pentru Ucraina.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!