Fenomenul dramatic care a lovit Rusia: Viața oamenilor bulversată, creștere pentru prima dată în ultimii 20 de ani

Războiul provocat de Vladimir Putin în Ucraina acum 400 de zile a bulversat piețele financiare, energetice și alimentare din Europa și alte continente, dar a produs și schimbări dramatice în viața oamenilor din Rusia.

Astfel, potrivit datelor publicate la Moscova pe 28 martie 2023, numărul crimelor din țară a crescut anul trecut pentru prima dată în ultimii 20 de ani, un fenomen social alarmant.

Ultimele două decenii au înregistrat o scădere constantă a numărului de cazuri de omor și tentativă de omor de la 32.265 în 2002 la 7.332 în 2021, a scris cotidianul Kommersant, potrivit Moscow Times.
Dar anul 2022 a înregistrat o creștere cu 4% la 7.628 de cazuri de omor și tentativă de omor înregistrate de Procuratura Generală a Rusiei, potrivit raportului.

Datele contrastează cu un raport al Ministerului de Interne al Rusiei de săptămâna trecută, care spune că numărul total de crime raportate în Rusia a scăzut cu 1,9% în 2022, în timp ce crimele violente au scăzut cu 4,1%.

Travmpunkt atribuie creșterea omuciderilor, precum și a incidentelor de violență domestică și polițienească, unor factori legați direct și indirect de invazia Ucrainei. Acestea includ consumul crescut de alcool în rândul populației generale și tulburarea de stres post-traumatic în rândul soldaților.

Datele au arătat, de asemenea, o creștere semnificativă a ratelor de crime în regiunile rusești care se învecinează cu Ucraina, a raportat Kommersant.

Intitulat „Modele de creștere a violenței în țările implicate în conflicte armate”, raportul lui Travmpunkt a fost redactat de avocați specializați în protejarea victimelor crimelor violente, potrivit Kommersant.

Cu toate acestea, unii avocați pun la îndoială concluziile raportului, spunând că doar cercetările sociologice la scară largă ar putea stabili o legătură între războiul Rusiei în Ucraina și rata uciderilor interne din țară.
„Dacă există o creștere a criminalității, înseamnă că există condiții sociale prealabile, dar nu putem spune care sunt acestea în acest moment”, a declarat avocatul și fostul anchetator Igor Markelov pentru Kommersant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oameni #Crimă #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.