Acţiunile Meta (Facebook) s-au prăbuşit cu 20% pe Wall Street. Ce s-a întâmplat

Acţiunile gigantului din social media Meta, proprietarul Facebook, Instagram şi WhatsApp, s-au prăbuşit în şedinţa after-hours de ieri cu 19,7%, după un declin de 5,6% în sesiunea propriu-zisă de pe Wall Street de miercuri. Anterior, compania a emis un set slab de prognoze pentru al patrulea trimestru şi a publicat o serie de rezultate sub aşteptările analiştilor.

Profitul net per acţiune (EPS) a ajuns la 1,64 dolari, faţă de 1,89 dolari cât estimau analiştii furnizorului de date financiare Refinitiv, scrie CNBC. Veniturile au atins 27,71 miliarde de dolari, uşor sub prognozele Refinitiv de 27,38 miliarde.

De asemenea, venitul mediu per utilizator a fost de 9,41 dolari, în contextul unei estimări de 9,83 dolari oferite de StreetAccount şi unui număr de 2,96 de miliarde de utilizatori lunari activi, uşor peste aşteptările furnizorului de date.

Meta se confruntă cu un fenomen amplu, definit printr-o încetinire a cheltuielilor publicitare în mediul online, la care se adaugă provocările impuse de actualizarea de securitate a sistemului de operare iOS al Apple, posibilitatea unei recesiuni în SUA şi o competiţie din ce în ce mai acerbă din partea TikTok. Mai mult, Meta a avut două trimestre la rând în care veniturile au înregistrat pierderi, iar compania este aşteptată să publice a treia scădere consecutivă în T4/2022, scrie ZF.

Gigantul american a declarat că veniturile pentru ultimele trei luni vor fi cuprinse între 30 şi 32,5 miliarde de dolari, deci o medie de 31,25 miliarde. Analiştii se aşteptau la vânzări de 32,2 miliarde de dolari.

În vreme ce veniturile s-au redus cu 4% în T3, cheltuielile suportate de Meta au crescut cu 19% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, la 22,1 miliarde de dolari. Profitul operaţional a scăzut cu 46% la 5,66 miliarde, iar marja operaţională a coborât de la 36% în anul precedent la 20% în T3. Per total, profitul net a ajuns la 4,4 miliarde de dolari, minus 52%

Luând în calcul dinamica din premarket de astăzi, Meta se tranzacţionează la cel mai scăzut nivel din martie 2016, cu opt luni înainte ca Donald Trump să fie ales preşedinte al Statelor Unite.

Big Tech-ul a avut un slab început de sezon de raportări. Ieri, acţiunile Alphabet (Google) şi Microsoft au pierdut 9%, respectiv 7,7% după publicarea rezultatelor din cel mai recent trimestru. Anterior, acţiunile Snap, compania-mamă a Snapchat, s-au prăbuşit cu 30% într-o singură zi, în condiţiile în care compania a raportat venituri sub aşteptări, rezultatul venind – spun executivii – pe fondul unei economii tot mai slabe şi unor schimbări efectuate în platformă.

#meta #actiuni #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.