Comisia Europeană promite 500 de milioane de euro ţărilor din Balcanii de Vest pentru a face faţă crizei energetice

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri, de la Skopje, un ajutor financiar de 500 de milioane de euro pentru ţările din Balcanii de Vest, pentru ca regiunea să poată face crizei energetice.

Această sumă va fi destinată „regiunii întregi pentru investiţii în ceea ce este necesar pentru a obţine independenţa” în domeniul energiei, a spus Von der Leyen, fără a preciza termenele la care va fi oferit acest ajutor, relatează AFP.

Anunţul intervine într-un moment în care preţurile la energie sunt în creştere din cauza agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi odată cu apropierea iernii.

Astfel, începând din ianuarie, Macedonia de Nord va putea conta pe un sprijin bugetar de 80 de milioane de euro, a anunţat preşedinta Comisiei Europene din capitala acestei ţări, prima etapă a unui turneu diplomatic în Balcanii de Vest.

Acest anunţ este de natură să ajute ţările din regiune, în contextul în care Macedonia de Nord, de exemplu, produce doar două treimi din electricitatea de care are nevoie anual.

„Criza energetică şi economică provocată de războiul din Ucraina a unit Europa. Doar uniţi vom putea să facem faţă lipsei de energie şi de hrană”, a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski.

Macedonia de Nord şi majoritatea ţărilor din regiune sunt în stadii diferite în negocierile lor de aderare la Uniunea Europeană.

În pofida duratei acestui proces, de peste un deceniu în unele cazuri, UE a reiterat de nenumărate ori că Balcanii de Vest fac parte din familia europeană.

Lentoarea apropierii de UE a provocat o ascensiune a euroscepticismului în aceste ţări, deschizând calea pentru o întărire a influenţei ruse în regiune, avertizează experţi.

Vizita Ursulei von der Leyen miercuri la Skopje este a doua sa vizită în acest an în Macedonia de Nord. În iulie, ea s-a adresat deputaţilor din parlamentul de la Skopje, cu o zi înainte de deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE.

Ursula von der Leyen urmează de asemenea să se deplaseze în Kosovo, Serbia, Muntenegru şi Albania, în cadrul turneului său în regiune.

#balcanii de vest #ajutor #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela