Comisia Europeană promite 500 de milioane de euro ţărilor din Balcanii de Vest pentru a face faţă crizei energetice

27 Oct. 2022, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Oct. 2022, 10:02 // Actual //  MD Bani

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri, de la Skopje, un ajutor financiar de 500 de milioane de euro pentru ţările din Balcanii de Vest, pentru ca regiunea să poată face crizei energetice.

Această sumă va fi destinată „regiunii întregi pentru investiţii în ceea ce este necesar pentru a obţine independenţa” în domeniul energiei, a spus Von der Leyen, fără a preciza termenele la care va fi oferit acest ajutor, relatează AFP.

Anunţul intervine într-un moment în care preţurile la energie sunt în creştere din cauza agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi odată cu apropierea iernii.

Astfel, începând din ianuarie, Macedonia de Nord va putea conta pe un sprijin bugetar de 80 de milioane de euro, a anunţat preşedinta Comisiei Europene din capitala acestei ţări, prima etapă a unui turneu diplomatic în Balcanii de Vest.

Acest anunţ este de natură să ajute ţările din regiune, în contextul în care Macedonia de Nord, de exemplu, produce doar două treimi din electricitatea de care are nevoie anual.

„Criza energetică şi economică provocată de războiul din Ucraina a unit Europa. Doar uniţi vom putea să facem faţă lipsei de energie şi de hrană”, a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski.

Macedonia de Nord şi majoritatea ţărilor din regiune sunt în stadii diferite în negocierile lor de aderare la Uniunea Europeană.

În pofida duratei acestui proces, de peste un deceniu în unele cazuri, UE a reiterat de nenumărate ori că Balcanii de Vest fac parte din familia europeană.

Lentoarea apropierii de UE a provocat o ascensiune a euroscepticismului în aceste ţări, deschizând calea pentru o întărire a influenţei ruse în regiune, avertizează experţi.

Vizita Ursulei von der Leyen miercuri la Skopje este a doua sa vizită în acest an în Macedonia de Nord. În iulie, ea s-a adresat deputaţilor din parlamentul de la Skopje, cu o zi înainte de deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE.

Ursula von der Leyen urmează de asemenea să se deplaseze în Kosovo, Serbia, Muntenegru şi Albania, în cadrul turneului său în regiune.

27 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Iun. 2026, 10:05 // Actual //  Ursu Victor

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.