Activele șefului perlei bancare rusești și ale fiicelor lui Putin, praf și pulbere. UE le-a înghețat

09 Apr. 2022, 08:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Apr. 2022, 08:17 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană a convenit să îngheţe activele din UE ale băncii ruseşti Sberbank, ale celor două fiice ale lui Vladimir Putin şi ale mai multor oligarhi, potrivit unui document publicat vineri în jurnalul oficial al UE citat de Reuters.

De la începutul războiului din Ucraina, UE a pus pe lista neagră aproximativ 700 de persoane legate de Kremlin sau acuzate că au susţinut invazia, pe care Moscova o numeşte „operaţiune specială”. Cu toate acestea, acest lucru nu a dus întotdeauna la o îngheţare rapidă a activelor, pe fondul obstacolelor juridice şi, uneori, a lipsei de voinţă politică.

Noile măsuri vor lovi alte peste 200 de persoane, majoritatea din regiunile separatiste Luhansk şi Doneţk, dar şi oameni de afaceri de top, politicieni şi militari apropiaţi de Kremlin.

Alte 18 entităţi au fost, de asemenea, afectate de îngheţarea activelor, inclusiv patru bănci, precum VTB, şi firme militare, aproape dublând numărul companiilor afectate de sancţiuni de la începutul războiului.

Herman Gref, şeful Sberbank, a fost adăugat pe lista neagră a UE, potrivit documentului. Până acum, UE s-a abţinut să sancţioneze banca, care joacă un rol-cheie în plăţile pentru energie.

Fiicele lui Putin, Ekaterina Tikhonova şi Maria Vorontsova, au fost, de asemenea, sancţionate acum pentru că au beneficiat de pe urma guvernului rus, se arată în document.

Putin fusese deja sancţionat într-o primă rundă de măsuri restrictive, deşi nu este clar ce active deţin el şi familia sa în UE.

Oligarhii bogaţi folosesc, de obicei, paravane sau companii fantomă şi trusturi anonime pentru a-şi proteja activele, ceea ce face foarte dificilă, dacă nu chiar imposibilă, identificarea lor de către anchetatori, în special în jurisdicţiile cu reguli relaxate privind beneficiarii reali ai companiilor.

Directorul executiv al companiei petroliere Surgutneftegas, Vladimir Bogdanov, fondatorul gigantului din aluminiu Rusal, Oleg Deripaska, miliardarul Boris Rotenberg, principalul acţionar al celei mai mari companii miniere de aur din Rusia, Polyus, Said Kerimov, şi şeful platformei ruseşti de comerţ electronic Ozon, Alexander Shulgin, au fost, de asemenea, sancţionaţi.

Noile decizii fac parte din cel de-al cincilea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, care include o interdicţie asupra importurilor de cărbune şi restricţii de intrare în UE pentru navele şi camioanele ruseşti.

 

12 Nov. 2026, 13:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 13:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Costul implementării noii legi a salarizării în sectorul bugetar a fost redus de la 5,1 miliarde de lei la 3,2 miliarde de lei, o diferență de 1,9 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, explică această diminuare prin reducerea contribuțiilor sociale aferente salariilor funcționarilor publici, de la 29% la 24%, măsură prevăzută în politica fiscală.

Întrebată despre reducerea costurilor reformei salariale, oficialul a precizat că diferența nu este determinată de renunțarea la majorările salariale planificate, ci de modificarea modului de calcul al contribuțiilor sociale achitate de angajator.

„Această diferență este cauzată de faptul că, în politica fiscală, au fost diminuate contribuțiile care se achită pentru funcționarii publici de la 29% la rata pe care o aplică orice angajator, de 24%”, a explicat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, reducerea cotei contribuțiilor sociale diminuează cheltuielile aferente fondului de salarizare, ceea ce permite implementarea majorărilor propuse cu un impact bugetar mai mic decât cel estimat inițial.

„Luând în considerare majorările care s-au propus, fondul de salarizare, în contextul majorărilor expuse, va fi de doar 3,2 miliarde de lei”, a declarat Belous.

Ministrul a subliniat că modificarea contribuțiilor sociale va influența întregul fond de salarizare asupra căruia se aplică noua cotă de 24%, nu doar cheltuielile suplimentare generate de majorările salariale.