Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar absorbi aproximativ 17% din bugetul comunitar

Costurile financiare ale unei aderări a Ucrainei la UE pentru actualul buget multianual al blocului comunitare până anul 2027 ar fi cuprinse între 130 de miliarde şi 190 de miliarde de euro, adică până la 17% din bugetul UE ar trebui alocat Ucrainei ca ţară beneficiară netă de fonduri europene, potrivit unei cercetări efectuate de Institutul Economic German (IW) şi publicate luni de agenţia EFE, citată de Agerpres.

Conform acestei estimări, între 70 şi 90 de miliarde de euro ar corespunde subvenţiilor agricole pentru Ucraina şi între 50 şi 90 de miliarde de euro politicii de coeziune menită să atenueze decalajele de dezvoltare în interiorul UE.

„Având în vedere volumul acestor sume, UE ar trebui să fie dispusă să se reformeze. Numai aşa ar putea fi credibilă decizia politică de a lega mai strâns, mai ales Ucraina, cu perspectiva de aderare. Acest lucru este valabil atât la nivel instituţional, cât şi la nivel fiscal”, se arată în studiul realizat de Institutul Economic German (IW).

Acesta subliniază că o aderare a Ucrainei la UE va necesita „o reorganizare a bugetului UE” pentru alocarea resurselor financiare necesare şi sugerează de exemplu limitarea acordării fondurilor de coeziune numai către ţările cele mai sărace ale blocului comunitar. În lipsa unei asemenea realocări a fondurilor europene, alternativa ar fi suplimentarea contribuţiilor la bugetul UE, cu condiţia ca statele contributoare nete să fie de acord.

Cele 27 de state membre ale UE vor decide la Consiliul European de săptămâna aceasta dacă aprobă recomandarea Comisiei Europene de lansare a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, decizie care necesită unanimitatea, ameninţată însă de opoziţia premierului ungar Viktor Orban.

„Ucraina este cunoscută drept una dintre cele mai corupte ţări din lume. Este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negocieri de aderare”, a afirmat Orban într-un interviu publicat vineri de săptămânalul francez Le Point. Premierul ungar a mai estimat că, dacă Ucraina aderă la UE, atunci Franţa, de exemplu, va trebui să plătească în fiecare an „peste 3,5 miliarde de euro în plus la bugetul comun al Uniunii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor de făină de grâu în sezonul 2024/2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – iunie 2025, au fost exportate peste 30.000 de tone de făină, față de 21.800 de tone în sezonul precedent și 15.500 de tone în 2022/2023. Creșterea volumului vine pe fundalul unor prețuri relativ stabile, cu o medie de 5,15 lei/kg în acest sezon.

Valoarea exporturilor a crescut proporțional: de la 97,4 milioane lei în 2022/2023 și 102,6 milioane lei în 2023/2024, la un impresionant 155,3 milioane lei în sezonul actual — o majorare anuală de 51%.

Clasamentul exportatorilor a suferit modificări. FPC „Ghenven-Service” SRL a urcat pe primul loc cu 3.407 tone exportate, urmat de „Eco-Grain Elevator” (3.149 tone), beneficiind de noua moară cu capacitate mare din orașul Drochia. Fostul lider, „Oleineac” SRL, a coborât pe locul trei.

România rămâne principala destinație, cu peste 18.300 de tone exportate, însă marea surpriză a venit din partea Israelului, care a urcat pe locul doi, cu peste 11.400 de tone cumpărate la un preț mediu de 5,8 lei/kg. Alte destinații au fost marginale: Cuba (191 tone) și Marea Britanie (141 tone).

Pentru prima dată după mulți ani, Moldova a exportat mai multă făină decât a importat. În 2024, exporturile au depășit importurile cu 11,6%, iar în primul semestru din 2025, avansul este de 24%. Cu toate acestea, valoarea importurilor rămâne mai mare decât cea a exporturilor, din cauza prețurilor mai ridicate: în 2025, prețul mediu de import a fost de 7,59 lei/kg, față de doar 5,32 lei/kg la export, un decalaj de 43%.

Importurile sunt dominate de două firme: „Galexim Grup” SRL (46,5% din totalul importurilor în 2024) și „Vitalcomus” SRL (17,5%). Principalii furnizori sunt Ucraina (82% din total) și România (9,5%).

Marea parte a făinii importate este destinată retailului, livrată în ambalaje mici, în timp ce morile locale vând preponderent vrac sau în saci mari pentru brutării. De altfel, marii procesatori interni, precum Franzeluța, nu importă făină, asigurându-și materia primă din producția locală.

Consumul anual de făină în R. Moldova este estimat la 136–140 mii tone, iar importurile acoperă aproximativ 20% din necesar. Restul este furnizat de morile autohtone. Cu toate acestea, doar 15–20% din grâul produs în țară este procesat local, restul fiind exportat ca materie primă, ceea ce subliniază nevoia de investiții suplimentare în procesare și ambalare.

Concluziile economistului Iurie Rija indică o direcție clară: Moldova are potențial de a-și consolida poziția pe piața regională a făinii, însă succesul depinde de valorificarea internă a grâului și adaptarea producătorilor locali la cerințele consumatorilor de retail.