Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar absorbi aproximativ 17% din bugetul comunitar

Costurile financiare ale unei aderări a Ucrainei la UE pentru actualul buget multianual al blocului comunitare până anul 2027 ar fi cuprinse între 130 de miliarde şi 190 de miliarde de euro, adică până la 17% din bugetul UE ar trebui alocat Ucrainei ca ţară beneficiară netă de fonduri europene, potrivit unei cercetări efectuate de Institutul Economic German (IW) şi publicate luni de agenţia EFE, citată de Agerpres.

Conform acestei estimări, între 70 şi 90 de miliarde de euro ar corespunde subvenţiilor agricole pentru Ucraina şi între 50 şi 90 de miliarde de euro politicii de coeziune menită să atenueze decalajele de dezvoltare în interiorul UE.

„Având în vedere volumul acestor sume, UE ar trebui să fie dispusă să se reformeze. Numai aşa ar putea fi credibilă decizia politică de a lega mai strâns, mai ales Ucraina, cu perspectiva de aderare. Acest lucru este valabil atât la nivel instituţional, cât şi la nivel fiscal”, se arată în studiul realizat de Institutul Economic German (IW).

Acesta subliniază că o aderare a Ucrainei la UE va necesita „o reorganizare a bugetului UE” pentru alocarea resurselor financiare necesare şi sugerează de exemplu limitarea acordării fondurilor de coeziune numai către ţările cele mai sărace ale blocului comunitar. În lipsa unei asemenea realocări a fondurilor europene, alternativa ar fi suplimentarea contribuţiilor la bugetul UE, cu condiţia ca statele contributoare nete să fie de acord.

Cele 27 de state membre ale UE vor decide la Consiliul European de săptămâna aceasta dacă aprobă recomandarea Comisiei Europene de lansare a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, decizie care necesită unanimitatea, ameninţată însă de opoziţia premierului ungar Viktor Orban.

„Ucraina este cunoscută drept una dintre cele mai corupte ţări din lume. Este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negocieri de aderare”, a afirmat Orban într-un interviu publicat vineri de săptămânalul francez Le Point. Premierul ungar a mai estimat că, dacă Ucraina aderă la UE, atunci Franţa, de exemplu, va trebui să plătească în fiecare an „peste 3,5 miliarde de euro în plus la bugetul comun al Uniunii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Accesibilitatea redusă și creșterea prețurilor au temperat apetitul de cumpărare, arată analiza Accesimibil semnată de Victor Cernomorcenco.

Numărul de apartamente vândute în Chișinău și suburbii a scăzut cu aproximativ 28% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor oficiale analizate de Victor Cernomorcenco, expert la Accesimibil, în perioada ianuarie–martie 2025 s-au vândut 2884 de apartamente – un volum comparabil cu primul trimestru din 2023, când piața era afectată de inflația record de 30%.

„Accesibilitatea locuințelor a devenit mai puțin atractivă. Vedem tot mai puțini cumpărători dispuși să plătească în numerar. Prețurile au crescut prea mult în raport cu veniturile populației”, notează Cernomorcenco în analiza sa.

Chiar și în condiții de cerere slabă, prețurile au continuat să urce. Dacă în 2023 prețul mediu al unui apartament era de 1070 euro/m², în 2024 acesta a crescut la 1540 euro/m². În primele trei luni din 2025, prețul a depășit 1650 euro/m².

Deși cererea depășește în continuare oferta cu circa 30%, mulți cumpărători preferă să aștepte o eventuală corecție de preț, în loc să se angajeze acum într-o tranzacție.

În mod paradoxal, în timp ce numărul total de tranzacții scade, tot mai mulți cumpărători recurg la credite ipotecare. În trimestrul I 2025, 1768 de apartamente (61% din total) au fost achiziționate prin credit – o cotă fără precedent în ultimii 8 ani, în condițiile în care media istorică era de doar 32%.

Prin comparație, în primul trimestru din 2023, doar 13% din apartamente au fost cumpărate cu ipotecă, pe fondul unei rate anuale efective a dobânzii (DAE) de 14%. Atunci, prețurile erau mai mici, iar majoritatea cumpărătorilor plăteau cash.

Potrivit expertului, 2025 ar putea deveni „anul corecțiilor” pe piața imobiliară. Vânzătorii care vor să încheie tranzacții în acest an vor fi nevoiți să-și alinieze pretențiile la realitățile pieței și la capacitatea reală de plată a populației.

„Doar cei mai motivați cumpărători au rămas pe piață, iar numărul acestora este în scădere. Creșterea abruptă a prețurilor a dus la o dependență mai mare de credite ipotecare și a exclus o bună parte din cumpărătorii tradiționali care apelau la numerar”, conchide Victor Cernomorcenco.

Piața imobiliară din Chișinău se află într-un punct de inflexiune, iar lunile următoare vor arăta dacă tendința de scădere a tranzacțiilor va forța o ajustare a prețurilor sau dacă prețurile vor continua să sfideze logica economică.

#imobil #piata #Chisinau