Adevărul ascuns sub preș de Guvern! A luat țevile în gaj de la Moldovagaz cu acordul tacit al Gazpromului

Operațiunea de luare în gaj a rețelelor de transport a gazelor, în schimbul unui credit de 1,05 miliarde de lei acordat Moldovagaz, s-a făcut cu acordul tacit al Gazpromului, potrivit declarației fostului director ANRE, Victor Parlicov.

Potrivit lui s-au luat anume gazoductele de transport, deoarece e vorba de Pachetul energetic III care la moment nu e finalizat din cauză că Moldovagaz nu a transferat la bilanțul Moldovatransgaz activele de transport, respectiv nu a fost finalizată procedura de separare a patrimoniului.

„Dacă pe bune ne-am fi dorit să scăpăm de influența Gazproomului există și alte metode de implementare a Pachetului energetic III. Dacă s-ar fi dorit cu adevărat s-ar fi mers pe un scenariu mai dur. Parlamentul scoate șase litere din lege ITO și ISO și spune în lege că singura modalitate de implementare a Pachetului energetic III este ownership and bundling. Asta înseamnă că Moldovagaz este obligată să vândă rețelele. Eu nu cred că intenția Guvernului la moment este să preia contra unui miliard de lei aceste rețele. În primul rând nu se cunoaște prețul acestora”, a explicat Parlicov în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV.

Fostul director susține că operațiunea de gajare a rețelelor de transport în schimbul creditului acordat Moldovagaz s-a făcut cu acordul tacit al Gazpromului și face parte din scenariul ieșirii Federației Ruse din Republica Moldova și transferarea responsabilităților.

„Concernul rus nu a venit cu nicio reacție după anunțul autorităților de a lua în gaj rețelele de transport a gazelor. Dacă Gazprom nu și-ar dori acest lucru, există u mulțime de instrumente prin care el poate anula această operațiune”, a punctat Parlicov.

În data de 19 octombrie Comisia Situații Excepționale a decis acordarea unui credit de 1,05 miliarde de lei Moldovagaz în schimbul rețelelor de transport. Banii au fost acordați pentru achitarea gazului din luna septembrie și a avansului din luna octombrie. Rata dobânzii este de 21,5% și urmează să fie întors până la 1 mai 2023.

#datoriee #gaz #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.