Și Ford pleacă din Rusia. Și-a vândut participaţia de 49% pe care o deţinea la societatea mixtă Sollers Ford

Constructorul auto american Ford Motor Co. a anunţat miercuri că şi-a vândut participaţia de 49% pe care o deţinea la societatea mixtă Sollers Ford. Astfel, s-a încheiat procesul de ieşire de pe piaţa din Rusia, transmite Bloomberg.

Un purtător de cuvânt de la Ford a precizat că pachetul de 49% din acţiunile Sollers Ford va fi transferat în schimbul sumei de un euro dar grupul american va păstra opţiunea de a răscumpăra acţiunile în decurs de cinci ani, „dacă situaţia globală se va modifica”.

Ford şi-a suspendat deja operaţiunile în Rusa, ca urmare a invadării Ucrainei. Decizia constructorului american de a pleca din Rusia urmează unor decizii similare anunţate de rivalii Toyota Motor Corp., Nissan Motor Co. şi Mercedes Benz AG, scrie Agerpres.

Afacerile Ford din Rusia sunt mici şi au fost diminuate treptat pe parcursul ultimilor trei ani. Potrivit unor date oficiale, anul trecut pe piaţa din Rusia au fost vândute doar 22.000 de vehicule marca Ford, cifră care include şi automobilele marca Ford produse de companiile afiliate.

În 2019, grupul american a informat că a decis să îşi închidă cele trei uzine din Rusia, retrăgându-se de pe o piaţă unde odată a fost pionier, în cadrul unui proces mai amplu de restructurare a operaţiunilor europene în pierdere. Acea decizie a fost luată în condiţiile în care încetinirea economică şi sancţiunile occidentale au înrăutăţit perspectivele pentru o piaţă pe care, odată, mulţi constructori o considerau crucială pentru planurile lor de creştere.

#vanzare #Ford #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.