Aeroportul Chișinău a decolat către un nou record: Trafic de 4 milioane de pasageri în 2024

09 Ian. 2025, 18:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2025, 18:13 // Actual //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat un trafic de 4,14 milioane de pasageri în 2024, marcând o creștere de 31,5% față de anul precedent, când au fost raportate 2,8 milioane de persoane. Acesta este un record absolut pentru singurul aeroport cu trafic aerian regulat din Republica Moldova, pragul de 4 milioane de pasageri fiind depășit pe 18 decembrie 2024.

În primul trimestru al anului 2024, 610.791 de pasageri au tranzitat aeroportul, iar al doilea trimestru a adus o creștere de 41%, ajungând la 1.036.011 pasageri. În al treilea trimestru, aeroportul a fost tranzitat de 1.446.101 persoane, cu luna august înregistrând cel mai mare trafic lunar din an – 517.056 pasageri. În ultimele trei luni ale anului, aeroportul a fost tranzitat de 1.049.515 pasageri.

Anul 2024 a adus extinderea semnificativă a rețelei de rute și companii aeriene:

Georgian Wings a lansat zboruri directe între Tbilisi și Chișinău.

Lufthansa a reluat zborurile regulate între Frankfurt și Chișinău, iar subsidiara Eurowings a inaugurat rutele Koln-Chișinău și Stuttgart-Chișinău.

airBaltic a început zborurile comerciale regulate între Riga și Chișinău.

Wizz Air a redeschis baza operațională de la Chișinău și a relansat mai multe rute internaționale, oferind pentru vara 2025 bilete pe 21 de destinații.

SkyUp Airline urmează să deschidă o bază operațională la Chișinău, cu opt rute planificate pentru vara 2025.

Transavia, parte a grupului Air France-KLM, va inaugura pe 7 iulie 2025 prima sa rută spre Republica Moldova.

 

 

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.