Aeroportul Chișinău, prea mic înainte să fie extins? Expert: „Construcția este deja depășită”

Planurile de dezvoltare a Aeroportului Internațional Chișinău ridică semne de întrebare, iar investiția pregătită de autorități riscă să fie depășită de traficul de pasageri chiar înainte ca lucrările să fie finalizate. Avertismentul vine din partea expertului Vitalie Rapcea de la Expert-Grup, care susține că proiectul de extindere a infrastructurii aeroportuare ar trebui reevaluat.

În cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova, Rapcea a explicat că dezvoltarea unui aeroport trebuie realizată în baza unui masterplan și a unor prognoze realiste privind evoluția traficului.

Potrivit expertului, documentele elaborate anterior indicau necesitatea unui terminal de aproximativ 20 de mii de metri pătrați în momentul în care Aeroportul Chișinău urma să ajungă la un trafic de 2,6 milioane de pasageri. Între timp, însă, numărul călătorilor a crescut puternic, iar proiectul pregătit în prezent riscă să nu mai corespundă necesităților reale.

„Construcția care se preconizează este deja depășită”, a declarat Vitalie Rapcea.

Expertul consideră că, înainte de alocarea unor resurse importante, autoritățile ar trebui să analizeze dacă investiția planificată mai este adaptată volumului actual și viitor de pasageri.

„Trebuie să judecăm dacă nu această investiție este depășită de traficul existent și poate mult mai judicios era și o soluție modulară”, a explicat Rapcea.

În opinia sa, dezvoltarea modulară ar permite Aeroportului Chișinău să-și majoreze treptat capacitatea, în funcție de evoluția traficului, fără a construi din start o infrastructură rigidă care riscă să devină insuficientă într-un interval scurt.

Rapcea atrage atenția că aglomerația și timpii mari de procesare nu trebuie combătuți exclusiv prin construcții costisitoare. O parte dintre probleme ar putea fi rezolvate mai rapid și cu investiții considerabil mai mici prin modernizarea tehnologiilor și eficientizarea procedurilor.

Una dintre soluții ar fi accelerarea controalelor de securitate prin instalarea unor scanere moderne, care permit verificarea bagajelor fără ca pasagerii să mai fie obligați să scoată laptopurile și alte dispozitive electronice. Astfel de tehnologii ar putea crește capacitatea de procesare și reduce cozile fără extinderi imediate de infrastructură.

Totodată, expertul susține că eficientizarea fluxului de pasageri presupune implicarea mai multor instituții, inclusiv a Poliției de Frontieră, astfel încât capacitatea aeroportului să nu fie limitată de procedurile de control.

Declarațiile vin în contextul creșterii accelerate a traficului pe Aeroportul Internațional Chișinău și al planurilor autorităților de a investi în extinderea terminalului și a infrastructurii aeroportuare.

În opinia lui Vitalie Rapcea, înainte de lansarea unor investiții de amploare, autoritățile ar trebui să reevalueze prognozele de trafic și să analizeze inclusiv soluții modulare și tehnologice. În caz contrar, Republica Moldova riscă să investească într-o infrastructură care, până la finalizarea lucrărilor, ar putea fi deja insuficientă pentru numărul de pasageri.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.