Aeroportul Internațional Stennis devine hub pentru revoluționara aeronavă Solar Impulse 2 de la Skydweller Aero

Aeroportul Internațional Stennis, SUA, 11 ianuarie 2024 – Muncitorii de la o companie de construcții din Florida finalizază construcția unui hangar gigant la capătul de nord al pistei Aeroportului Internațional Stennis, care va găzdui aeronava istorică Solar Impulse 2. Proprietatea Skydweller Aero, aeronava solară va începe operațiunile la începutul anului viitor, făcând din Stennis prima bază de operațiuni pentru această aeronavă revoluționară, scrie calrionledger.com.

Solar Impulse 2, având o anvergură mai mare decât un avion jumbo 747 și alimentată exclusiv de energie solară, a realizat primul zbor fără pilot în jurul lumii. Skydweller Aero, o companie aerospațială startup cu sediul central în Oklahoma City și un centru de design în Spania, investește 15 milioane de dolari în noua sa locație din Mississippi, pregătindu-se să își demonstreze aeronava în fața potențialilor clienți comerciali și militari.

Aeronava, care cântărește aproximativ 5.000 de lire sterline și poate zbura în misiuni de 24 de ore sau mai mult, va fi adusă la Stennis în ianuarie și reasamblată în noul hangar. Operațiunile de testare și demonstrare se vor concentra pe zona Golfului Mexic și nu numai, oferindu-și potențialul pentru clienții comerciali și militari.

Skydweller Aero a primit un contract de 5 milioane de dolari de la Marina SUA pentru a demonstra capabilitățile vehiculelor sale fără pilot, iar locația strategică a Stennis, oferind acces rapid la Golful Mexic, a fost un factor crucial în atragerea acestui contract. Compania se așteaptă să investească aproximativ 40 de milioane de dolari la Stennis și să angajeze cel puțin 36 de persoane, în timp ce oficialii speră că această mișcare va atrage producția de avioane în zonă.

Directorul aeroportului, Austin Jenkins, a subliniat că sosirea Skydweller la Stennis va stimula economia locală și va crea aproximativ 35 de locuri de muncă pe termen lung. Compania, fiind în fruntea tehnologiei în transformarea aeronavelor cu pilot în operațiuni fără pilot, promite să aducă un val de inovații tehnologice în domeniul aviației și să stimuleze creșterea pe Aeroportul Internațional Stennis.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.